Tensiuni uriașe înainte de Craiova – Ararat! Presa armeană atacă România după decizia primarului: „Rușinos! Merită condamnare”

Mai exact la Baia Mare, acolo unde Primăria a decis să se înfrățească cu orașul Stepanakertului, așa cum numesc armenii orașul Khankendi. Ce s-a întâmplat, de fapt? Conform publicației 301.am, un portal media armean născut pe fondul conflictului armat dintre Armenia și Azerbaidjan, „orașul românesc Baia Mare face demersuri pentru legitimarea ocupației Azerbaidjanului asupra Stepanakertului”.

Presa din Armenia e furioasă pe Primăria din Baia Mare pentru un gest „nesăbuit” și „sfidător”. Tensiuni înainte de Craiova – Ararat Armenia

301.am este un portal media din Armenia care a prins aripi în timpul războiului din Artsakh din 2020, având o linie editorială asumată pro-armeană și naționalistă. Cifra 301 reprezintă anul în care Armenia a adoptat creștinismul ca religie de stat, de altfel prima țară din lume care a făcut acest lucru.

Ce îi supără, de fapt, pe jurnaliștii armeni chiar înainte de Universitatea Craiova vs. Ararat? Totul a pornit cu o întâlnire între primarul din Baia Mare, Ioan Doru Dăncuș, și Elchin Yusubov, reprezentant al președintelui azer pentru orașul Khankendi, denumit de armeni Stepanakertului, precum și pentru districtele Khojaly și Aghdara.

Cele două părți au convenit deja să dezvolte semnificativ relațiile dintre Baia Mare și Khankendi. Pe scurt, Baia Mare a decis să se înfrățească cu un oraș azer din regiunea disputată Nagorno-Karabah, acolo unde au avut loc mai multe războaie sângeroase. De altfel, armenii au recunoscut cu greu înfrângerea în acel război și nu sunt împăcați nici în ziua de azi cu rezultatul.

În aceste condiții, în care armenii consideră orașul Khankendi drept capitala autoproclamatei Republici Artsakh, gestul Primăriei din Baia Mare este considerat de neiertat. „Pentru o municipalitate dintr-un stat membru al Uniunii Europene, acest lucru este deosebit de rușinos. Decizia orașului Baia Mare merită condamnare”, acuză publicația armeană.

Ce s-a întâmplat în războiul sângeros din Nagorno-Karabah

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan pentru Nagorno-Karabah a durat zeci de ani. Zona, populată de armeni a funcționat zeci de ani drept o entitate separatistă, deși comunitatea internațională a considerat-o mereu drept parte și teritoriu din Azerbaidjan. În 2020, armata azeră a declanșat o ofensivă și a recuperat mare parte din teritoriu, iar în 2023 a dat lovitura finală.

Peste 100.000 de armeni s-au întors în acel moment în Armenia, de teama represaliilor. Cu toate acestea, Guvernul de la Baku a anunțat că armenii puteau să rămână în regiune fără ca cineva să le facă rău. În acest context, jurnaliștii de la 301.am consideră orașul Stepanakert drept un „oraș ocupat”, astfel că înfrățirea unui oraș din România cu Stepanakert este o sfidare la adresa întregii Armenii.

O legitimare a victoriei azere, în condițiile în care dreptul internațional recunoaște oricum Nagorno-Karabah drept parte a Azerbaidjanului. Aproximativ 30.000 de oameni au murit în acest război, un război care pare să agite apele indirect chiar înainte de Universitatea Craiova și Ararat Armenia.

Stepanakert a fost bombardat masiv de azeri în 2020 – acuze de crime de război

Orașul Stepanakert (în armeană) sau Khankendi în (azeră) a fost bombardat serios în perioada 27 septembrie 2020, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război din Nagorno-Karabah, până pe 9 noiembrie. Bombardamentele asupra orașului cu 60.000 de locuitori (majoritatea armeni) au distrus 4.200 de clădiri și au ucis 13 oameni, rănind alți 51.

Human Rights Watch a constatat atunci că forțele azere au folosit bombe cu dispersie și rachete trase asupra unor zone civile, printre care multe școli și spitale. HRW a concluzionat ulterior că o parte dintre atacuri au încălcat legile războiului, pentru că armele folosite nu aveau cum să distingă între civili și ținte militare.