„Știința, între rezistență și revoltă!” Marius Mitran, despre egalul Craiovei după eliminarea lui Crețu din minutul 29

Știința e campioana României și acest statut o obligă să fie, să-și dorească și să obțină mai mult. De la joc, de la viață, dar, mai ales, de la ea însăși. Meciul de la Galați intră și el sub aceste imperative pe care Craiova și le-a impus singură, prin valoare și credință. În plus, începutul de sezon mai adusese ceva în buletinul de identitate al echipei: un cod de bare al performanței, în permanență atacat de fiecare adversar. Validat în Europa de calificarea în play-off-ul de Europa League, pus sub semnul întrebării de cele (doar) două victorii, din, iată, cinci posibile, în SuperLiga.

Marius Mitran observă că Filipe Coelho a avut curajul să odihnească mulți titulari în Oțelul – Universitatea Craiova. Chiar și așa, a trimis o echipă competitivă

În fața Oțelului, tocmai de aceea, formula de start nu lăsa nici un echivoc. Sava, normal, conform rotației, între buturi, dar cu “apărarea siciliană” nouă în fața lui, adică Stevanovic, Crețu și Screciu. Din cei patru de la mijloc frapa lipsa lui Bancu, înlocuit de Teles, în rest Mora, Băluță și Anzor, iar în atac, Etim și Băsceanu îl încadrau, stânga-dreapta pe Assad. Deci, la odihnă sunt Nsimba, Romanchuk, Rus, Bancu, Matei, Cicâldău, Baiaram. Și Popică, desigur.

Ce dovedea Filipe Coelho, de fapt Craiova, prin asta? Că avea variante și soluții pentru orice, oricând. Opt jucători care au dus greul în Europa au nevoie de o gură de aer, întrebarea era doar cum va fi cu ceilalți. Numai că, în niciun fel de calcul nu era luat arbitrul Marcel Bârsan, care, în mai puțin de un sfert de oră, lasă Craiova în zece, eliminând, cu două cartonașe galbene în 14 minute, un apărător poate prea dârz, dar doar atât, Alex Crețu.

Care atacă disproporționat la primul cartonaș, dar nu cred că faultează când se alege cu cel de-al doilea. E o părere. Campioana trebuia, până în pauză, să reziste un sfert de oră, iar de acolo să se reseteze pentru un plan de fugă fără daune din Galați. De fapt, Craiova rănită astfel, cu o decizie nedreaptă și greu de acceptat, trebuia să se gândească în primul rând la ea însăși și la ce o așteaptă, de acum înainte, în Europa League, dar, iată, și pe meleagurile patriei.

Universitatea Craiova a rezistat la ocaziile Oțelului, apoi a dat lovitura prin Etim

Supraviețuind celor trei mari ocazii de gol ale moldovenilor, inclusiv o bară, din prima repriză, Știința a dat dovadă de rezistență, dar și de revoltă față de o nouă așezare ciudată a astrelor, care par a-i întoarce spatele de o vreme. Bancu a luat banderola la pauză și a intrat, schimbând, ca întotdeauna, de ani și ani, sufletul și rostul echipei sale.

În câteva minute Știința deschide scorul, când Nicușor “Il Capitano” îl vede pe Băluță în stânga, iar centrarea lui Tudor e reluată de Etim în plasă. Destinul campioanei balansează către un alt viitor în meci, iar Romanchuk, Matei, Baiaram și Nsimba reușesc schimbarea la față, într-o zi de vară cu toate sărbătorile incluse. Totul va fi bine! Dar dacă nu?

Marius Mitran, după golul egalizator marcat de Oțelul: „Știința e înscrisă și la cursurile de zi ale școlii pedepselor nemeritate”

Pentru că Știința acestor oameni care fac lucruri mari e înscrisă și la cursurile de zi ale școlii pedepselor nemeritate, iar la unul dintre acestea, e egalată, pe final, de un șut din categoria “eurogol”, semnat de Lungu. O remiză clasică, în sensul că aducea pe tabelă realitatea din teren, în care Craiova a fost mai bună cu om în minus, semn că Filipe Coelho, un mare antrenor, a învățat-o să sufere și să învingă în același timp. Sau să nu piardă.

E o lecție de viață, abia apoi de fotbal. E, dincolo de cuvinte, cartea de identitate a acestei echipe care joacă fără să poată uita vreo clipă cine e, ce se așteaptă de la ea și, mai ales, ce trebuie să obțină joi. Apoi duminica viitoare și, din nou, joi. Și tot astfel, joi și din nou joi, până în miezul iernii și, poate, dincolo de ea. E Știința noastră, care poate greși o dată, poate fi nedreptățită de mai multe ori, dar care nu va pierde niciodată ceea ce are și ceea ce este. Pentru că are totul și este campioană a României. A, OK, de acord, și are doar șapte puncte în clasament. Deocamdată, domnilor, deocamdată!