Marcel Pușcaș, nemilos după CFR Cluj – Tromso 0-5 și KuPS – Universitatea Craiova 1-1: „Fotbalul românesc este Prafao”

Recunosc, a scrie la ora actuală despre fotbalul românesc nu este o sarcină ușoară. Oricât de multe simpatii sau antipatii ai avea nu poți ocoli ceea ce toată lumea vede. Nu poți ocoli critica, indiferent de apartenența regională, de atât de mult invocata culoare a sângelui care-ți curge prin vene, de tradiții, respect sau amintiri. De aceea oricărei scriituri îi va fi greu de-a fi încadrată într-o cât de cât formă literară. Că e vorba de genul epic, liric sau dramatic, fotbalul românesc este praf.

Marcel Pușcaș, analiză dură după ce echipele românești s-au făcut de râs în cupele europene

Fotbalul românesc este Prafao. Nu de azi, de ieri, ci de vreo 13 ani. Antrenorii, conducătorii și unii analiști invocă adesea progresul echipelor mici ca prevenție sau scuză uitând să reliefeze regresul abrupt și parcă ireparabil al dragului, mult prea trâmbițatului și analizatului nostru așa-zis sport național. Ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână, când ale noastre mari și umflate echipe de ne reprezintă în Europa au încasat nu mai puțin de 22 de goluri, spune totul despre noi. Nu-i ușor nici de aflat, nici de privit și, după cum spuneam, nici de analizat. Nu se poate scrie despre doar un singur meci. Fotbalul a flagelat România sau viceversa? Încă nu ne-am dumirit.

Analizând cu toptanul Craiova, U Cluj și CFR am putea spune multe, dar tabelele ne pun bețe-n roate. Sunt prea concluzive. Cele trei echipe bogate, analizate, polemizate, făcătoare de scurgeri de cerneală, mă rog, stricare de taste, ne forțează să consumăm energii pe care jucătorii înșiși nu le consumă pe terenul de fotbal. Oponenții alor noștri n-au fost Bayern, Real sau PSG, ci 2 echipe din Norvegia, Brann și Tromso și una din Finlanda numită KuPS din orășelul Kuopio. Niciuna nu face parte din fotbalul TOP 5 al Europei.

CFR Cluj, umilită de Tromso: „În minutul 30 trebuia aruncat prosopul!”

Dacă meciul U Cluj împotriva celor de la Brann a mai fost de suportat, cât de cât, pierzând la general cu 5-3, fiind castrați de fotbaliatorul Castro, autor a 3 goluri, cei de la CFR au fost fie de neprivit, fie de râs. În minutul 30 trebuia aruncat prosopul și stinsă lumina. Era 3-0 pentru cei de la Tromso. Ca umilința să fie totală, băieții lui Varga, Folha, Ioan Rus și ai cui or mai fi, au mai încasat 2 goluri ca să sune a Manita. 0-5 nu-i de colo!

Pentru ambele echipe clujene s-a dovedit că nordicii din Norvegia sunt pălării prea mari, în ciuda faptului că au salarii și cotă de piață mai mici. E drept că sunt cu salariile la zi, că nu se joacă de-a fotbalul, ci chiar îl joacă, că au Underi în teren fără regulă, că sunt disciplinați, că au antrenori norvegieni care au jucat futsal sau profesori de sport din licee, refuzând portughezi, spanioli, italieni de bonton și no-name. Mai mai mult decât atât, nu sunt finanțați de primării și nu dau declarații pentru a-și devoala șmecheria ieftină. Cu alte cuvinte sunt civilizați și respectă ierarhiile, atât în club cât și în societate. Da, în societate, pentru că ei o au.

Marcel Pușcaș, concluzie clară după KuPS – Universitatea Craiova 1-1

Craiova s-a mai scos cu un 1-1 cu o echipă mică din Finlanda. Vă dați seama că dacă nu-i bați pe “micuții” de la KuPS Kuopio, nici despre tine nu se poate spune că ai fi vreun „mare”. Oltenilor li se potrivesc ca o mănușă versurile din celebra rugăciune pentru copii “ Înger, îngerașul meu“ care zic așa: „Eu sunt mic, tu fă-mă mare, Eu sunt slab, tu fă-mă tare, În tot locul mă însoțește”.

Atât de mult s-au rugat până când chiar au ajuns să creadă că, odată câștigat un campionat slab al României, chiar sunt compatibili cu marile forțe în ale fotbalului. Bulgarii de la Levski și finlandezii de la KuPS i-au adus cu picioarele pe pământ. Dacă în prima repriză i-au dominat pe schiori, în cea de-a doua s-au băgat cu curul în poartă, speriindu-se de ce li se putea întâmpla atacând, înscriind și calificându-se încă din primul meci. Asta doar atitudine de echipă mare nu este.

Marcel Pușcaș, verdict devastator cu privire la Filipe Coelho

Coelhinho-iepurașul, a țipat ante meci, “Aoleu, jucăm pe sintetic, Aoleu, va fi frig la Kuopio”, de parcă pentru nordicii de la Tromso (oraș situat mai la nord și mai la frig decât Kuopio) nu a fost cald sau n-au jucat pe iarbă la Cluj. Cu CFR. Asta nu i-a împiedicat însă, să le dea cu terenul în cap umflaților neplătiți din Gruia.

Tot Iepurașul oltean invocă suporterii/galeria ca pe Sfintele moaște în orice declarație. “Va fi greu, dar avem suporterii cu noi, mulțumim suporterilor pentru sprijin, vom juca pentru suporteri” sunt cele câteva imbolduri des folosite. Mai pe scurt, îi este frică de teren, de temperatură, de faze fixe, de arbitraj, de adversar, de presă, dar dacă are suporterii alături îl doare la bască. Un adevărat Iepuraș do Portugal venit să ne învețe fotbal, el nepracticându-l.

Apropos de Coelhinho-iepurașul, știți că CSU Craiova a încasat 7 goluri din ultimele 10, din faze fixe? Știți ce este o fază fixă? Nimic altceva decât o stare de spirit. Poți să le exersezi zi și noapte, dacă nu ești concentrat, asumat, curajos, responsabilizat, inteligent și precis, degeaba. Aceste goluri încasate din faze fixe exprimă starea de spirit a lui Coelho extinsă echipei.

Care sunt „sporturile naționale” ale României, în viziunea lui Marcel Pușcaș

N-avem fotbal, dar avem derivatele lui. Fotbalul românesc a inventat, dezvoltat și perfecționat alte Sporturi naționale. Până una alta cele 3 meciuri contra nordicilor sunt barometrul unui fotbal penibil. Deocamdată fotbalul românesc a inventat alte sporturi naționale, toate derivate dintr-o mentalitate și educație dubioase.

Sportul național – Șmecheria ieftină
Sportul național – Neplata la zi a salariilor
Sportul național – Lingușeala
Sportul național – Insolvența
Sportul național – Bugetele locale
Sportul național – Pile și Relații
Sportul național – Under 21
Sportul național – Politicul în fotbal
Sportul național – Nemeritocrația
Sportul național – Barajele

Ș.a.m.d. sunt doar câteva derivate deviate din ceea ce ar trebui să fie o normalitate. Până când vorbele lui Varga, “CURĂȚ TOT!”, nu vor cuprinde fotbalul românesc, nu doar un singur club, și nu se vor lua măsuri radicale, împotriva, poate, a scaunelor călduțe de sub cur, vom rămâne fără fotbal, dar cu aceste derivate ale lui devenite adevărate cozi de topor. “Peștele de la cap se-mpute” și “Cum e turcul, și pistolul” sunt vorbe mai actuale ca nicicând. Pariu că nu este găsit niciun vinovat, pariu că nu se va remedia nimic, pariu că va fi mai rău. Din păcate fotbalul românesc este în metastază și unii profită.