Fotbalul românesc bate pasul pe loc de 10 ani! Raportul dur care arată capitolele la care este depășită SuperLiga

Săptămâna această Federația Română de Fotbal a publicat (asistăm la o premieră!) raportul de final de sezon al Superligii. Documentul este, în fapt, o amplă analiză a sezonului recent încheiat, oferind publicului interesat de statisticile fotbalului tendințe, concluzii și foarte multe date tehnice. Raportul este produs de echipa Intelligence Center din cadrul FRF. Analizele FRF Intelligence Centre au la bază event data – seturi de date cu evenimentele fiecărui meci – și statistici agregate de la companiile Hudl și SkillCorner, iar FRF își propune să pună pe piață astfel de analize la finalul fiecărui sezon.

Desigur, analiza poate fi consultată pe site-ul Federației; FANATIK a studiat raportul și vă prezinta astăzi cele mai importante concluzii ale sezonului 2025-2026 al SuperLigii. Vă încurajez însă să studiați raportul, pentru că el conține și multe alte date tehnice despre joc, echipe și fotbaliști.

SuperLiga în context european – analiză comparativă

Timpul efectiv de joc

În SuperLiga mingea se află efectiv în joc practic o repriză plus prelungiri. Jucăm doar 50% din timp. Cum astfel de statistici sunt relevante atunci când avem și contextul, iată cum se poziționează Superliga în Europa. Timpul de joc efectiv din prima ligă a României este mai mic decât cel din Conference League, cea mai slabă valoric competiție europeană intercluburi.

Număr de goluri marcate

Sarea și piperul fotbalului, nu-i așa? Cu 2.5 goluri pe meci suntem puțin mai bine decât serie A (poate și pentru că nu mai știu să marcheze italienii, privesc și ei Cupa Mondială la televizor), marcăm la nivelul Cehiei, dar ne situam sub Serbia, Slovacia, Polonia, Ungaria. Vestea bună este că media de goluri din Superliga este ceva mai bună decât cea din Conference League, o competiție încă abordabilă pentru cluburile românești.

Analiză comparativă SuperLiga cu primele ligi din Ungaria, Polonia, Grecia, Turcia, Cehia, Belgia

Pentru context, echipa FRF a comparat statisticile Superligii cu cu cele ale unor campionate situate deasupra României în clasamentul coeficienților UEFA. Interesant, recent FANATIK a realizat o analiză a transferurilor și salariilor din primele ligi din Polonia și Cehia – o informație relevantă pentru discuția de față.

Raportul analizează evoluția celor 6 țări în clasamentul coeficienților în ultimii 10 ani. Dacă în 2016 România se afla deasupra Poloniei și Ungariei, astăzi România și-a adjudecat ultima poziție în clasamentul celor 6. Dar cea mai îngrijorătoare concluzie este aceea că România nu a progresat absolut deloc în ultima decadă (se află exact la nivelul din 20216), în timp ce toate celelalte au crescut constant – Belgia, Turcia, Grecia și Cehia cu 50%-60%, Polonia 108%, Ungaria 175%).

Cu alte cuvinte, un deceniu pierdut pentru România, deceniu în care „vecinii” noștri de clasament UEFA au decolat. Spuneam în analiza comparativă a piețelor fotbalistice România – Polonia – Cehia: „Pe nesimțite, între fotbalul românesc și cel din centrul Europei se cască o prăpastie. Ce e mai la vest de Cehia sau Polonia nici măcar nu știm, pentru că nu se mai vede. Acesta este, din păcate, motivul pentru care cluburile românești care își propun un salt calitativ nu reușesc să aducă fotbaliști în Iulie”. Iată, analiza FRF vine să confirme această concluzie.

Statisticile parametrilor tehnici susțin (și explică) la rândul lor poziția din clasament.

Volum de alergare (metri pe minut) – SuperLiga este penultima, deasupra Turciei

În Superliga se aleargă în medie 142 metri pe minut în posesie și 150 metri pe minut fără minge. În prima ligă a Cehiei (cea mai bine poziționată în acest mini-clasament), se aleargă 150 metri pe minut în posesie și 158 fără balon.

Intensitate – datele statistice confirmă ceea ce și ochiul microbistului vede

Jucăm la o intensitate scăzută. SuperLiga este ultima în acest clasament al celor 7 ligi. Au fost analizați 2 parametri – acțiuni de intensitate ridicată în 60 de minute de joc și vitezele de vârf ale acestor acțiuni. În Superliga avem în medie 64 de acțiuni în 60 de minute, în timp ce în Cehia au fost 73. În Superliga viteza de vârf este 28.4 km/h, în timp ce în Turcia (liderul la acest capitol) s-au înregistrat 28.9 km/h.

Explozie

Parametrii luați în calcul sunt intervalul de timp până la atingerea vitezei de sprint – (25 km/h) și numărul de astfel de accelerări explozive. Iar concluzia este evidentă: avem cel mai mic număr de accelerări explozive în 60 de minute (0.8), iar timpul până la viteza de sprint este cel mai ridicat (1.62 s). Spre comparație, în Turcia sunt peste 1.2 accelerări explozive, iar timpul până la sprint este de 1.54 s.

Pentru ca tabloul să fie complet, SuperLiga are cea mai lentă construcție (cel mai mare procent de faze în care construcția ajunge în zona 2, adică zona neutră a terenului), iar echipele romanești se apară cu predilecție jos (doar Ungaria ne „depășește” la acest capitol).

Toate aceste concluzii se leagă, au sens. Cu un volum scăzut de alergare, fără intensitate și explozie, construim lent și nu ne putem apară sus. Totul e logic și statistica explică totul. Acesta este motivul pentru care vindem din ce în ce mai greu și pe sume din ce în ce mai mici, iar fotbaliștii interesanți evită Superliga.

Fotbalul din România este decuplat din punct de vedere fizic de cel european mediu. Fotbalistul român nu reușește să se adapteze la cel european în primul rând din punct de vedere fizic. Și acesta nu este un capitol care să poată fi rapid îmbunătățit. Iar scoutingul modern ia în calcul aceste detalii. De aceea tinerii crescuți în academiile occidentale confirmă în mare măsură în Romania și se transformă ulterior în marfă de export. Pentru că nivelul fizic cu care sunt obișnuiți este cu totul altul decât cel deprins în academiile românești.

Sisteme de joc preferate

Interesant, 4-2-3-1 a fost (la mare distanță) cel mai utilizat sistem din Superliga în sezonul trecut – 197 de meciuri.

Interesant pentru că sistemul e eficient în condițiile în care ai acel mijlocaș ofensiv cu calitate de decar în centrul liniei de 3 ofensivi. Și iar îmi amintesc de Rapidul meu, care asta joacă cu predilecție (4-2-3-1), dar care nu are, de la Ioniță încoace, mijlocaș ofensiv pentru acest rol. Și încă îl caută.

Foarte rar utilizate sistemele cu 3 fundași (doar 101 meciuri). Deși campioana Universitatea Craiova s-a impus cu un astfel de sistem, restul competitoarelor nu l-au îmbrățișat. Desigur, în acest sistem oamenii de bandă sunt importanți, iar acest profil (capacitate mare de efort, bun atât ofensiv, cât și defensiv) e greu de găsit.

Tranziție la seniori

E vorba despre trecerea de la juniori/tineret la fotbalul seniorilor. Conform definiției propuse de European Football Clubs, procesul începe odată cu debutul la prima echipă și se încheie în momentul în care jucătorul acumulează 450 de minute cumulate. Ei bine, conform acestei definiții, din 26 de jucători care au debutat la seniori în sezonul ’25-’26, numai 5 au finalizat procesul înainte de terminarea sezonului: Lorenzo Biliboc și Viktor Kun de la CFR Cluj, Matei Popa de la FCSB, Cristian Sima de la Farul Constanța și Szabolcs Dusinszki de la Csikszereda.

În medie, în SuperLiga un under devine senior după definiția de mai sus după 287 de zile (în medie). Adică are nevoie de aproape un sezon competițional pentru a strânge cele 450 de minute.

Jucătorii români – 54.55% din minutele SuperLigii

O altă informație interesantă, dar deloc îmbucurătoare. Deși Academiile fac parte din procesul de licențiere pentru Superliga și derulăm de atâta timp regula under care își propune să promoveze tinerele talente la nivel de seniori, aproape jumătate din minutele primei ligi sunt acoperite cu fotbaliști străini – 44.5%. Poate pentru că încercăm să acoperim cu importuri carențele fizice, de ritm și intensitate, despre care am discutat mai sus?

Farul este clubul care a folosit jucătorii români cel mai mult (78.8% din totalul minutelor); doar încă 4 cluburi au bifat o medie mai mare de 60% (Hermanstadt, FCSB, FC Slobozia și Rapid). La polul opus, Oțelul și Dinamo au folosit fotbaliști români în sub 40% din timp. Underii – 11.1% din minutele Superligii.

Jucătorii sub vârstă au primit puțin peste 10% din minutele Superligii în sezonul trecut. Mai exact 11.1%. Conform reglamentului, în sezonul ’25-’26 au fost considerați sub vârstă jucătorii născuți după 1.01.2004 Performera este și la acest capitol Farul (deloc surprinzător, având în vedere Academia clubului). Surpriza este clubul clasat pe locul 2 – Metaloglobus, cu un număr de minute practic identic alocat tinerilor. Doar încă 3 cluburi se situează peste media campionatului la acest criteriu – FC Argeș, Dinamo și Rapid.

Remarcații U21

Pe poziții defensive, regula under a remarcat 4 fotbaliști în sezonul trecut, după numărul minutelor jucate. Borza, de o viață parcă în Superliga nu e o surpriză (mai degrabă în ceea ce îl privește surprinde faptul că nu a făcut încă pasul spre un alt campionat), însă Munteanu (Farul), Ciubotaru (Sibiu) și Tudose (FC Argeș) sunt nume de urmărit.

De la mijloc în sus, Vulturar și Musi își confirmă practic statutul de jucători importanți. Fără accidentarea din debutul play-off-ului, Vulturar ar fi adăugat câteva sute bune de minute la zestrea sezonului. Talentatul Bană este în căutarea locului potrivit și a timpului pierdut, iar Matei și Biliboc sunt surprizele plăcute. Ambii reușind să se impună ca titulari prin valoare și prestații, nu neapărat prin regula under.

Echipa sezonului

Ei bine, dacă aduni laolaltă antrenorii din SuperLiga și experții din studiourile TV și le cerii să pună pe hârtie unsprezecele ideal al campionatului, nu vei obține două formule identice. Subiectivism, „ochi”, filosofii diferite…cauzele sunt diverse. FRF ne propune prin acest raport un prim 11 alcătuit pe criterii obiective, detaliate în raport pentru fiecare dintre cei aleși.

Așadar, în opinia echipei Intelligence Center, unsprezecele campionatului este: Gertmonas – Mora, Boateng, Screciu, Bancu – Anzor, Cirjan – Macalou, Tănase, Musi – Lukic

Apropo de subiectivismul unor astfel de alegeri, Pancu a făcut un astfel de exercițiu în podcast-ul lui Mercori. Și a “nimerit” 5 din 11. Surprinzător, a ales exact aceeași linie de fund și atacantul de careu: Popa – Mora, Boateng, Screciu, Bancu – Cordea, Gnahore, Christensen, Petrila – Lukic, N’simba