Lovitură pentru mafia din fotbalul românesc: de la ”cooperativă” la crimă organizată. Se pregătește o lege susținută de PNL, USR și UDMR care trimite la închisoare șefii de club și arbitrii

Un nou proiect legislativ aflat la Senatul României prevede modificarea Codului penal astfel încât corupția în sport și manipularea unor rezultate să fie incriminată în mod direct. Documentul face referire la toate părțile implicate în fenomenul sportiv, inclusiv oficiali sau arbitrii. Fotbalul românesc a avut una dintre cele mai productive ”cooperative” de rezultate din Europa, la nivel de primă ligă, iar cazuri precum ”Valiza” sau ”Folcloristele” au intrat în legenda sportului-rege.

USR, PNL și UDMR au pus gând rău mafiei din fotbalul românesc

Mai mulți deputați aparținând USR, PNL, UDMR și minorităților vor să facă curățenie în fotbalul românesc (și în sport în general) populat cu reciprocități, favoruri și prietenii. Noua propunere legislativă trimisă către Senat prevede pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 4 ani, interzicerea exercitării unor drepturi sau amendă pentru cazurile dovedite de corupție în sport.

Noutatea acestui demers este că influențarea rezultatelor sportive ar putea deveni o infracțiune definită ca atare de Codul penal, fără ca procurorii să fie nevoiți să caute în lege pentru a încerca să incrimineze astfel de fapte. Mai exact, deputații propun modificarea articolului 290 din legea 286/2009 (care acum se referă la darea de mită), prin introducerea a trei paragrafe:

1. Fapta directorului, administratorului sau colaboratorului unei entități sportive, indiferent de forma juridică a acesteia, precum și a sportivului, arbitrului ori a membrului Comisiilor de arbitraj sportiv, care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde, primește ori acceptă promisiunea unui folos patrimonial sau nepatrimonial, în scopul de a predetermina sau altera, în mod deliberat și fraudulos, rezultatul unei probe, al unui meci sau al unei competiții sportive oficiale, se pedepsește cu închisoarea de la 6 1uni la 4 ani, interzicerea exercitării unor drepturi sau amendă.
2. Fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă un folos patrimonial ori nepatrimonial uneia dintre persoanele și în scopul prevăzute la alin. (1), se pedepsește cu aceeași pedeapsă.
3. Tentativa se pedepsește.

Cum funcționa ”cooperativa” în prima ligă. Mihai Stoica: ”Am realizat că retrogradăm dacă nu intram în niște jocuri”

În prezent, Codul penal românesc nu conține o incriminare ”specifică și autonomă” a manipulării competițiilor sportive, ceea ce conduce la încadrări juridice indirecte, cum ar fi corupția sau înșelăciunea. Inițiatorii acestui proiect susțin că, în lipsa unei incriminări directe, organele judiciare au dificultăți în delimitarea elementului material al faptei, administrarea probatoriului specific și chiar sancționarea tuturor participanților la mecanismul infracțional.

Noile prevederi ar face imposibilă o înțelegere de tip ”cooperativă”, care a funcționat aproape la vedere în prima ligă a României, la finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000. La acea vreme echipele considerate ”mai mici” își împărțeau punctele pentru a evita retrogradarea sau, după caz, pentru a prinde o cupă europeană. Rețeaua era extrem de bine pusă la punct iar cluburile ”membre” s-au menținut mulți ani pe prima scenă fotbalistică doar din aceste blaturi și aranjamente de culise.

„A fost rău, cumplit. În primul rând, conducerea noastră era bicefală, toate hotărârile le luam împreună cu Marius Stan. Am realizat că retrogradăm dacă nu intrăm în niște jocuri. N-am făcut ce făceau alții… A fost o echipă care a făcut 28 recunoscute într-un an, 28 din 34! Noi am făcut reciprocități două sau trei, doi ani de zile, atât”, a povestit Mihai Stoica într-un podcast, despre primii ani petrecuți la Oțelul Galați.

Un flagel scăpat de sub control: pariurile ilegale. România s-a angajat încă din 2024 că va incrimina aceste practici

Dacă practica ”cooperativei” poate să pară medievală în 2026, marea provocare a autorităților este legată de combaterea pariurilor ilegale, care include manipularea competițiilor (pariuri plasate pe meciuri și evenimente sportive despre care există suspiciuni de trucare). În România se apreciază că site-urile cu pariuri ”la negru” sunt de 50 de ori mai numeroase decât numărul companiilor autorizate, iar fenomenul este în creștere.

În anul 2014, Consiliul Europei a adoptat Convenția privind Manipularea Competițiilor Sportive, cunoscută drept Convenția de la Macolin, la care România a aderat abia 10 ani mai târziu, în 2024. Prin semnarea acestui document, țara noastră și-a luat angajamentul că va reglementa incriminarea manipulării competițiilor sportive, a participării la scheme de aranjare a meciurilor și utilizării informațiilor ”privilegiate” în scopuri de pariuri.

Până în 2026, România nu a luat măsuri pentru a se alinia la modelele legislative ale altor țări semnatare. State precum Germania, Italia sau Spania au deja reglementări specifice și funcționale referitoare la manipularea competițiilor sportive.

Sute de miliarde de dolari sunt rulați anual în umbra sportului mondial

”Aranjarea meciurilor este considerată una dintre amenințările majore cu care se confruntă sportul contemporan la nivel european și mondial, deoarece subminează valorile sportului: integritatea, echitatea și respectul față de ceilalți și riscă să îi îndepărteze pe fani și pe suporteri de sportul organizat.

Mai grav, vorbim de un fenomen infracțional de amploare, care implică adesea rețele de crimă organizată active la nivel mondial, care rulează profituri uriașe: se estimează că pariurile ilegale ar reprezenta o treime din piața globală a pariurilor sportive (cifrate la sume cuprinse între 300-600 de miliarde de euro).

(…) Intervenția legislativă urmărește asigurarea unui cadru normativ clar, previzibil și eficient care să permită prevenirea și combaterea fenomenului de manipulare a competițiilor sportive, în concordanță cu angajamentele internaționale asumate de România”, arată inițiatorii proiectului în expunerea de motive.