Ea este echipa din SuperLiga campioană la primit bani publici! FCSB se află pe lista de 10 cluburi

Un subiect fără îndoială important și care merită, cred eu, o dezbatere serioasă este cel al banilor publici din sport. Însă o dezbatere bazată pe idei și principii, nicidecum pe slogane, ideologii sau declarații politicianiste. Cum subiectul e vast, propun să începem această dezbatere cu fotbalul, mai precis cu cel de prima ligă. Și asta nu doar pentru că SuperLiga e de departe cel mai vizibil produs sportiv din România, ci și pentru că restul sporturilor ar avea o reală problemă de supraviețuire în absența finanțării publice.

Are ce căuta banul public în fotbal? Echipa din SuperLiga campioană la subvențiile din partea Statului

Personal, văd CS-urile și CSM-urile finanțate în mare măsură din bugetele primăriilor sau ministerelor pe un plan diferit (prin comparație cu cluburile din SuperLiga). Desigur, gestionarea eficientă a banului public, corelația finanțării cu rezultatele, numărul sportivilor străini, sunt toate subiecte importante și merită discutate; discuția trebuie însă să plece de la faptul că baschetul, handbalul, sau canotajul nu pot exista în absența banilor publici.

Banul public finanțează activități și obiective de interes public. Este fotbalul profesionist o activitate de interes public? Evident că este. Fotbalul susține coeziunea comunității, este adesea creator de comunitate și, pe nou (din nefericire), devine din ce în ce mai mult o importantă sursă de divertisment. Fotbalul a avut încă de la apariția sa un rol social bine definit, transformându-se nu doar într-un fenomen global ci și într-o subcultură urbană modernă. Și dacă acest paragraf v-a făcut să ridicați neîncrezători o sprânceană, gândiți-vă ce anume finanțează statul maghiar la Sfântu Gheorghe, sau Miercurea Ciuc… o mișcare sportivă, sau un element de coeziune a comunității?

Așadar, ca și opinie personală, legitimitatea prezenței banului public în fotbal e greu de contestat. Discutabilă, dacă nu contestabilă, este maniera de alocare și distribuire a acestor sume. Care conduce, fără îndoială, la competiție neloială.

Finanțările din bani publici primite de cele 10 cluburi din SuperLiga

Conform rapoartelor financiare publicate, în anul fiscal 2025 au beneficiat de finanțări din bani publici 10 cluburi de primă ligă. Două dintre ele însă, FCSB și Metaloglobus, au primit sume infime – 16.650 lei și respectiv 15.000 lei. Insignifiant așadar. Le menționăm doar pentru a respecta realitatea contabilă; sumele nu au absolut nici o relevanță pentru analiza noastră.

Rămân așadar în discuție 8 cluburi: FC Argeș, U Cluj, Hermanstadt, Oțelul, UTA, Unirea Slobozia, Petrolul, și Csikszereda. Cu mențiunea că ciucanii au beneficiat de sume mult mai mari decât cele raportate ca subvenții (clubul a contabilizat venituri de 39 milioane lei la capitolul „alte venituri”). Lucrăm însă cu materialul clientului și analizăm doar sumele oficial înregistrate ca subvenții. Fără să trecem cu vederea faptul că pot exista și subvenții „ascunse” în chirii preferențiale de stadion sau de baze de antrenament.

66 milioane lei în subvenții de la banul public

Peste 13 milioane de euro. Sumele primite diferă însă foarte mult – de la 16,6 milioane de lei FC Argeș sau 13,4 milioane lei U Cluj, la 2,4 milioane lei Petrolul sau 1,8 milioane lei Csikszereda. Dar dincolo de sumele absolute (pe care le regăsiți în caseta fiecărui club), cred că este mult mai important să discutăm despre ponderea acestor sume în veniturile și respectiv cheltuielile cluburilor.

Subvenția primită de FC Argeș înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât 65% din veniturile operaționale ale clubului în 2025. Cu amendamentul că în prima parte a anului fiscal FC Argeș a fost în Liga 2. Ponderea este de așteptat să scadă in 2026. La polul opus, puțin sub 10% au reprezentat banii publici din total venituri operaționale la Petrolul. În general, ponderea subvențiilor în venituri a fost între 25% și 35%.

În clasamentul ponderii subvențiilor în salarii, ordinea se păstrează aproape neschimbată (doar Hermannstadt face rocadă cu Slobozia). La FC Argeș subvențiile acoperă 68% din masa salarială, la U Cluj 40%, iar la Petrolul sub 9%.

Deși subvenționate, doar 3 cluburi din cele 8 au rezultat net pozitiv – U Cluj, Oțelul și Csikszereda, restul închizând anul pe pierdere.

Reglementarea banilor publici în fotbal. Cerințele ca cluburile să primească subvenții

Există în economia reală multe domenii reglementate. Și fotbalul este reglementat, FRF reprezentând autoritatea de reglementare în domeniu. Există, spre exemplu, un regulament de licențiere. De ce (dacă am concluziona că banul public poate finanța fotbalul profesionist) nu ar exista niște reguli pentru acest tip de venit? Reguli sugerate de cifrele de mai sus. De ce nu am obliga cluburile care beneficiază de astfel de finanțări să îndeplinească anumite reguli de performanță și disciplină financiară?

– Subvențiile să nu depășească un anumit procent din totalul veniturilor operaționale. Pentru că subvenția trebuie să reprezinte un supliment, un ajutor, un sprijin, nu o sursă critică de venit pentru un club profesionist. Finanțarea publică nu poate substitui susținerea economiei locale și a marii mase de suporteri, dacă tot discutăm despre comunitatea fotbalului și rolul său social.

– Clubul să raporteze profit operațional la finalul exercițiului financiar, sub sancțiunea interzicerii subvențiilor în sezonul următor. În cazul în care ai nevoie de subvenții pentru desfășurarea activității, ai obligația disciplinei financiare. Doar U Cluj și Csikszereda sunt profitabile operațional (din 8 cluburi analizate), dar Csikszereda are alte venituri cu iz de subvenții guvernamentale, așa că practic doar U Cluj bifează acest criteriu.

– În cazul în care nu poți fi profitabil operațional, subvențiile nu pot depăși un procent rezonabil din cuantumul salariilor. Pentru că dacă nu poți fi profitabil operațional, nu acoperi salarii excesive raportat la veniturile tale cu subvenții.

– Chiriile subvenționate (sau orice alt tip de ajutor în natură din partea autorităților locale) să fie evaluate (raportat la prețurile pieței) și înregistrate ca atare. Și considerate în calculul pragurilor de mai sus. În caz contrar, ele se transforma în concurență neloială față de cluburile care nu beneficiază de astfel de avantaje și alterează competiția. Discrepanțele dintre cluburi la capitolul cheltuieli de exploatare nu pot fi explicate doar prin disciplină financiară și abilitate administrativă.

În absența unui cadru clar și corect, banii publici ajung să exceadă susținerea interesului public și să se transforme într-un element care denaturează ierarhiile. Pentru a fi competitiv, fotbalul are nevoie de bani. A compara capacitatea fotbalului românesc de a atrage finanțări cu cea a fotbalului occidental e pur și simplu ipocrit. Sau, în cel mai bun caz, absurd. Europa de est (Ungaria e un exemplu elocvent) permite banilor publici să finanțeze fotbalul, prin diverse mecanisme. Soluția este reglementarea strictă, logică și echilibrată a banului public cheltuit în fotbal. În folosul fotbalului.

• 16,5 milioane de lei este subvenția din bani publici primită de FC Argeș în anul 2025
• 0,02% este ponderea din bani publici în salariile plătite de FCSB în 2025