Destinul stadioanelor Generaţiei de Aur. Ce s-a ales de arenele pe care România a scris istorie la CM 1994
Destinul stadioanelor Generaţiei de Aur. Ce s-a ales de arenele pe care România a scris istorie la CM 1994
Vara lui 1994 a fost una fierbinte pentru microbiştii români. În faţa televizoarelor, milioane de oameni s-au conectat cu marea performanţă a Generaţiei de Aur şi au învăţat numele unor stadioane care au intrat în legenda fotbalului din ţara noastră. Acum, înainte de începerea Campionatului Mondial din 2026, să ne aducem aminte de destinul stadioanelor pe care Gică Hagi şi colegii lui au scris istorie la precedentul turneu organizat de SUA.
Ce s-a ales de stadioanele pe care România a scris istorie la Campionatul Mondial din 1994. Rose Bowl, porte-bonheurul „tricolorilor”
Dintre cele 5 meciuri jucate de România la Campionatul Mondial din 1994, trei s-au disputat pe stadionul „Rose Bowl” din Pasadena. Pe această grandioasă arenă au şi fost obţinute cele trei victorii ale Generaţiei de Aur, culminând cu accederea în sferturile de finală ale turneului, după acel 3-2 de senzație cu Argentina, vicecampioana mondială din 1990 și campioana mondială din 1986. Era Everestul fotbalului românesc!
Povestea stadionului „Rose Bowl” a început în 1922, când a fost construit în doar 8 (opt!) luni, cu un cost de 272.198 de dolari (echivalentul a 5.240.000 de dolari în 2025). Dedicată fotbalului american, arena a avut iniţial formă de potcoavă, ca apoi să devină „bowl” („castron” în traducere mot à mot!), element distinctiv pentru stadioanele din SUA. Încă de la început a găzduit „Rose Bowl Game”, cel mai vechi și prestigios meci de tip bowl din fotbalul universitar american. Contactul cu soccer-ul a venit abia în 1984, când a găzduit meciurile din cadrul turneului de fotbal de la Jocurile Olimpice de la Los Angeles.
La Campionatul Mondial din 1994, „Rose Bowl” a fost gazdă pentru 8 meciuri, dintre care 3 jucate de România: 3-1 cu Columbia, 1-0 cu SUA şi 3-2 cu Argentina. Dacă am fi eliminat Suedia, ne-am fi întors acolo pentru semifinala mult visată cu Brazilia şi, poate, pentru marea finală, ca să încununăm cât mai frumos visul american. De altfel, pe „Rose Bowl” s-au jucat atât marea finală, cât şi meciul pentru locul 3, între Suedia şi Bulgaria.
- 93.869 de spectatori au asistat la România – SUA 1-0 de pe „Rose Bowl”, cea mai mare asistenţă la un meci al „tricolorilor” în 1994
Intră în renovare pentru JO 2028
Jocurile Olimpice se întorc la Los Angeles, în 2028, iar „Rose Bowl” va avea un rol principal. La fel ca în 1984, meciuri ale turneului olimpic de fotbal se vor disputa pe această arenă, care va fi renovată. De altfel, arena a fost gazdă şi la Jocurile Olimpice din 1932, când pista din jurul gazonului a fost folosită drept velodrom pentru probele de ciclism pe pistă.
Pentru Campionatul Mondial din 2026, „Rose Bowl” nu a intrat în discuţie pentru găzduirea unor meciuri din mai multe motive, unul dintre ele fiind şi faptul că FIFA a ales modernul „SoFi Stadium” din Los Angeles.
În decembrie 2024, Jens Weiden, CEO al companiei care administrează celebrul stadion, a anunţat că vor începe lucrările de renovare, cu un cost de 80.000.000 de dolari. Va fi instalat cel mai mare ecran video din lume pe „Rose Bowl” şi vor fi create noi loje VIP la nivelul gazonului. Considerat monument naţional, cunoscut şi sub numele de „America’s Stadium”, „Rose Bowl” va rămâne în picioare şi nu va avea soarta celorlalte două stadioane pe care România a jucat la Campionatul Mondial din 1994.
- 91.964 a fost media de spectatori a României la meciurile jucate pe „Rose Bowl” la CM 1994
Cristi Chivu, debut pe „Rose Bowl”
Pe lângă performanţele naţionalei României, „Rose Bowl” va rămâne în istorie şi pentru Cristi Chivu. Pe 17 iunie 2025, pe arena din Pasadena s-a disputat meciul Inter – Monterrey 1-1 din grupele Campionatului Mondial al Cluburilor, ceea ce a însemnat debutul lui Cristi Chivu pe banca „nerazzurilor”. A urmat un sezon de vis pentru fostul căpitan al naţionalei, care a reuşit să obţină un event de vis în Italia.
Au pus „Pontiac Silverdome” la pământ!
După victoria cu Columbia, naţionala României a trebuit să zboare pe Coasta de Est, la Detroit, pentru meciul cu Elveţia. Partida de tristă amintire, pierdută cu 1-4, s-a disputat pe „Pontiac Silverdome”, primul stadion total acoperit din istoria Campionatului Mondial. Un coşmar pentru tricolori din cauza temperaturilor ridicate şi a umidităţii. „A fost un adevărat infern”, avea să spună, după meci, Roy Hodgson, selecţionerul Elveţiei.
Construit în doi ani, între 1973 şi 1975, „Pontiac Silverdome” a fost, printre altele, casa echipei Detroit Pistons până în 1988, an în care a câştigat titlul în NBA în faţa lui LA Lakers.
Decăderea arenei a început în 2001, când Detroit Lions (NFL) s-a mutat pe „Ford Field”, noua arenă din centrul oraşului. Între 2006 şi 2010, „Pontiac Silverdome” a fost închis. După mai multe licitaţii eşuate şi o scurtă perioadă de timp în care a fost din nou utilizat, stadionul a fost închis definitiv în 2013, după ce acoperişul s-a prăbuşit parţial. Între decembrie 2017 şi martie 2018 au avut loc lucrările de demolare, iar spaţiul a fost achiziţionat de Amazon. În prezent, pe locul arenei au fost construite un centru de livrare şi unul de distribuţie.
Au reconstruit arena de coşmar pentru noi, „Stanford Stadium”
„Stanford Stadium” rămâne în istoria fotbalului românesc drept locul unde a fost spulberat visul Generaţiei de Aur și a 22 de milioane de români. Aici s-a jucat sfertul România – Suedia 2-2, decis la loviturile de departajare. De altfel, acesta a şi fost ultimul meci disputat pe acestă arenă la Campionatul Mondial din 1994.
Aflat la 56 de kilometri de San Francisco, stadionul este deţinut de Universitatea din Stanford şi a trecut printr-o reconstrucţie. Vechea arenă data din 1921 şi, la fel ca „Rose Bowl”, găzduise meciuri de fotbal la Jocurile Olimpice din 1984. La Campionatul Mondial din 1994, „Stanford Stadium” a fost gazdă pentru 6 meciuri.
La 11 ani de la acest eveniment, Universitatea din Stanford a decis dărâmarea stadionului pentru a construi un altul nou, cu o capacitate mai mică şi fără pistă de atletism. După 10 luni şi o notă de plată de 90.000.000 de dolari, noul stadion din Stanford a fost inagurat pe 16 septembrie 2006 cu un meci de fotbal american din campionatul universitar.
Stadioanele pe care am jucat la Mondiale
- România – Peru 3-1 (Estadio Pocitos, Montevideo / 1930)
- România – Uruguay 0-4 (Estadio Centenario, Montevideo / 1930)
- România – Cehoslovacia 1-2 (Stadio Littorio, Trieste / 1934)
- România – Cuba 3-3, 1-2 (Stade du T.O.E.C., Toulouse / 1938)
- România – Anglia 0-1, România – Cehoslovacia 2-1, România – Brazilia 2-3 (Estadio Jalisco, Guadalajara / 1970)
- România – URSS 2-0, România – Camerun 1-2 (Stadio San Nicola, Bari / 1990)
- România – Argentina 1-1 (Stadio San Paolo, Napoli / 1990)
- România – Irlanda 0-0, 4-5 (Stadio Luigi Ferraris, Genoa / 1990)
- România – Columbia 1-0 (Stade de Gerland, Lyon / 1998)
- România – Anglia 2-1 (Stadium de Toulouse / 1998)
- România – Tunisia 1-1 (Stade de France, Paris / 1998)
- România – Croaţia 0-1 (Stade du Parc Lescure, Bordeaux / 1998)