Cum a ajuns Nicușor Dan să stabilească un record nedorit: este pentru prima dată când trece o lună fără un demers oficial pentru formarea unui guvern

În cele 30 de zile de la demiterea guvernului Bolojan care se împlinesc vineri, 5 iunie, președintele Nicușor Dan nu a făcut nicio desemnare de candidat pentru funcția de prim-ministru, o situație nemaiîntâlnită până acum. La desemnarea premierilor, președinții de până acum nu au așteptat niciodată atât de mult pentru a demara procedura de instalare a unui nou guvern.

Băsescu a propus un candidat de premier la 24 de ore după moțiune

Un interimat mai lung decât cel al cabinetului Bolojan a funcționat doar după demiterea guvernului Boc 1, actualul primar al Clujului având onoarea îndoielnică de a fi primul șef de guvern demis prin moțiune de cenzură după 1989. Însă circumstanțele au fost cu totul altele, de-a lungul interimatului existând planuri clare pentru viitorul apropiat. Emil Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, iar președintele Traian Băsescu a avut nevoie de numai 24 de ore pentru a propune un candidat de premier, pe Lucian Croitoru, un înalt funcționar din cadrul Băncii Naționale. Pe 4 noiembrie, cabinetul Croitoru a fost supus votului de învestire din Parlament, test pe care nu l-a trecut.

A urmat o nouă serie de consultări fulger la Cotroceni, iar după două zile a fost desemnat un nou candidat la șefia Guvernului, Liviu Negoiță, pe atunci primar al Sectorului 3. Negoiță nu a mai fost supus însă votului Parlamentului, dar un plan exista, anume ca viitorul premier să fie desemnat după alegerile prezidențiale din 22 noiembrie și 6 decembrie, când succesul lui Traian Băsescu în fața lui Mircea Geoană a făcut ca unii social-democrați să se rupă de PSD și să formeze UNPR, ceea ce a dat majoritatea necesară instalării guvernului Boc 2.  Emil Boc a primit votul de învestire în Parlament pe 23 decembrie, la numai două zile după ce Traian Băsescu depusese jurământul ca președinte, pentru cel de-al doilea mandat.

Cine deține recordul de trei zile de interimat

Înlocuirea lui Emil Boc cu Mihai-Răzvan Ungureanu în 2012 s-a făcut, de asemenea, foarte expeditiv. Pe 6 februarie, Boc și-a depus mandatul, iar pe 9 februarie guvernul Ungureanu era deja instalat în funcție. În contrast cu lentoarea președintelui Nicușor Dan, rapid s-a făcut și schimbarea de putere de la PDL către USL. Pe 27 aprilie 2012, Ungureanu a fost demis de Parlament și, cu toate că nu agrea varianta, l-a desemnat pe Victor Ponta ca premier întrucât avea susținerea majorității parlamentare nou formate, astfel că Ponta a primit votul Legislatului pe 7 mai, după numai zece zile de interimat. Cabinetul Ponta 2, de după alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, a fost instalat relativ repede: pe 17 decembrie Victor Ponta a primit din nou mandatul, iar pe 21 decembrie a primit votul Parlamentului.

Guverne instalate în numai șapte zile

Deși ceva mai lent decât Traian Băsescu în luarea deciziilor, președintele Klaus Iohannis nu a întârziat niciodată procedurile constituționale în măsura în care o face Nicușor Dan. Primul guvern desemnat de Iohannis a fost cabinetul Cioloș. Pe 4 noiembrie 2015, Victor Ponta și-a depus mandatul după protestele generate de incendiul de la Colectiv. Iohannis a organizat două runde de consultări în mai puțin de o săptămână, iar pe 10 noiembrie, când se conturase varianta premierului tehnocrat, a fost desemnat candidat Dacian Cioloș. În șapte zile, Cioloș și-a ales și miniștrii și a obținut și votul de învestire.

Ceva mai lentă a fost instalarea guvernului Grindeanu, dar procedurile au fost întârziate și din motive obiective. Alegerile parlamentare au avut loc pe 11 decembrie 2016, astfel că PSD, câștigătorul detașat, a putut face propunerea către președinte abia pe 21 decembrie, fiind propusă Sevil Shhaideh. Răspunsul lui Klaus Iohannis s-a lăsat așteptat până după Crăciun, anunțând pe 27 decembrie că respinge nominalizarea PSD și a cerut o altă candidatură. Totuși, după Anul Nou 2017, Grindeanu a fost instalat pe 4 ianuarie.  Guvernul său a fost demis cu scandal, prin moțiune de cenzură inițiată de propriul partid, însă succesorul său Mihai Tudose a avut nevoie doar de șapte zile pentru a prelua frâiele Guvernului, între 21 iunie 2017, când a fost votată moțiunea, și 28 iunie, când noii miniștri au depus jurământul. Tranziția între cabinetele Tudose și Dăncilă a durat doar 13 zile, la începutul lui 2018.

Iohannis nu a stat o lună fără să facă o propunere

Deși primul guvern Orban a fost unul minoritar, instalarea sa a survenit la mai puțin de o lună după demiterea Vioricăi Dăncilă în octombrie 2019. Mai mult de o lună a trecut între data la care primul guvern al lui Ludovic Orban a fost demis (5 februarie 2020) și instalarea celui de-al doilea cabinet Orban (14 martie 2020), însă Klaus Iohannis nu a stat degeaba în acest interval.

Declarând public că-și dorește alegeri anticipate, l-a desemnat pentru a doua oară drept candidat de prim-ministru pe Ludovic Orban, însă demersul a fost blocat de către Curtea Constituțională care a decis că președintele nu poate face aceeași propunere ca premierul demis, doar ca acesta să nu obțină votul Parlamentului și să se facă un pas către alegerile anticipate. Până la urmă, criza guernamentală a fost rezolvată de apariția Covid-19, astfel că guvernul lui Orban a primit un nou vot de încredere în aceeași componență.

În cazul următoarelor guverne, doar între guvernul lui Florin Cîțu și cel al lui Ciucă a mai existat un hiatus de peste o lună. Cîțu a fost demis pe 5 octombrie 2021, iar Nicolae Ciucă a fost instalat oficial pe 25 noiembrie. O perioadă dificilă în care USR ieșise din coaliția guvernamentală, iar PSD încă nu ajunsese la acordul cu PNL, „nășit” de președintele Klaus Iohannis. Cu toate acestea, Iohannis a făcut o desemnare în acest interval. În condițiile în care după o sesiune de consultări la Cotroceni, doar USR venise cu o propunere de premier, Dacian Cioloș, Iohannis l-a desemnat pe acesta drept candidat pentru post, cu toate că avea șanse minime să primească votul Parlamentului. Toată „aventura” a durat zece zile, după care PSD și PNL s-au aliat și au instalat guvernul Ciucă.

Nicușor Dan, consultări la 13 zile după moțiune

Prin contrast, singurul demers oficial făcut de Nicușor Dan în luna care aproape s-a scurs a fost convocarea consultărilor oficiale de la Palatul Cotorceni din 18 mai, care au avut loc abia după 13 zile de la demiterea lui Ilie Bolojan, un interval care ar fi fost de neconceput în vremea predecesorilor săi. Asta în condițiile în care discuțiile neoficiale cu liderii politici nu au dus la nicio o variantă de ieșire din impasul politic.

De atunci s-au mai scurs încă două săptămâni, fără ca președintele să facă vreo propunere oficială, indiferent de șansele sale de succes în Parlament. S-a ajuns în situația ca majoritatea partidelor parlamentare să ajungă să-și exprime public dezacordul față de o declarație de intenție făcută de Nicușor Dan în spatele ușilor închise, anume posibilitatea desemnării lui Eugen Tomac drept șef al unui guvern interimar.