De ce nu a fost invocat articolul 4 din Tratatul NATO după drona care a lovit un bloc la Galați. La ce să ne așteptăm de la reuniunea de urgență a ONU: „Se mai sapă puțin la temelia securității”

Incidentul fără precedent care a avut loc la Galați vineri, 29 mai 2026, unde o dronă kamikaze rusească a lovit un bloc de locuințe a provocat nu doar panică în rândul populației, ci și numeroase semne de întrebare privind reacția autorităților române. Deși s-a solicitat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, guvernul și președintele României au ales să nu invoce articolul 4 din Tratatul NATO, un mecanism prin care statele membre pot solicita consultări urgente atunci când consideră că securitatea lor este amenințată.

Reuniune la ONU după incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc

Decizia a stârnit deja dezbateri intense mai ales în rândul internauților, existând tot felul de opinii, mai mult sau mai puțin avizate, despre cât de corect a reacționat statul român. Analistul de politică externă Cătălin-Gabriel Done explică de ce consideră că România a ratat o oportunitate importantă de a pune presiune asupra NATO și de a obține măsuri suplimentare de securitate pentru regiune.

Prin urmare, azi are loc o reuniune de urgență a ONU, la cererea României, după drona prăbușită pe blocul de locuințe din municipiul Galați. În urma impactului, un apartament a fost distrus, iar doi oameni au fost răniți. Președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmentele aparatului de zbor și cu inscripțiile identificate pe resturile recuperate, afirmând că proveniența rusească este „fără dubiu”. Ulterior, Ministerul Apărării Naționale a transmis că este vorba despre o dronă kamikaze rusească, dotată cu o încărcătură explozivă de aproximativ 30 de kilograme, de tip High-Explosive.

Trebuia activat articolul 4?

În același timp, șeful statului a anunțat că raportul tehnic și concluziile investigației vor fi transmise către structurile NATO și ale Uniunii Europene. Totuși, pentru analistul Cătălin Gabriel Done, reacția României ridică întrebări importante.

„M-aș fi așteptat ca România să activeze articolul 4 din Tratatul NATO decât să convoci Consiliul de Securitate. Acest gest spune mai multe despre poziționarea strategică a României în sistemul internațional decât pare la prima vedere. De ce spun asta? Acest tip de reacție se înscrie într-o logică destul de consistentă, în logica pe care președintele Dan a invocat-o prin strategia de securitate a României.

Practic, autoritățile de la București folosesc organizațiile internaționale ca principal instrument de legitimare politică. România operează tradițional într-o ordine a instituțiilor care se bazează pe reguli, escaladarea unilaterală fiind evitată. Din această perspectivă, eu cred că această convocare nu e o încercare de a produce un efect militar imediat, ci e un act de semnalare strategică, de internaționalizare a incidentului”, a declarat Cătălin-Gabriel Done, pentru FANATIK.

Ce strategie are România

În spațiul public, articolul 5 al Tratatului NATO este mult mai cunoscut, fiind asociat cu apărarea colectivă și obligația statelor membre de a sări în ajutorul unui aliat atacat. Mai puțin cunoscut este articolul 4, considerat de mulți specialiști unul dintre cele mai importante instrumente diplomatice ale Alianței.

Acesta permite unui stat membru să convoace consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea sunt amenințate. Potrivit lui Cătălin-Gabriel Done, tocmai acesta era mecanismul care putea fi folosit după incidentul de la Galați. „Articolul 4 din NATO spune că statele membre au dreptul să convoace alianța pentru consultări. E una din cele mai importante prevederi, e un mecanism de escaladare diplomatică controlată, o evaluare comună a amenințării. E un mecanism care impune măsuri preventive. Articolul 4 reprezintă esența consultărilor și a discuțiilor, spre deosebire de articolul 5, care e punctul de plecare al apărării colective”, ne-a spus Done.

Activarea articolului 4 ar fi avut un impact mai mare decât simpla adresare la ONU

Analistul consideră că o astfel de solicitare ar fi plasat România într-o poziție mult mai puternică la nivel aliat și ar fi adus beneficii concrete în plan militar. „România ar fi putut folosi pârghia aceasta pentru a crește presiunile politice în alianță și pentru a crește vizibilitatea riscurilor cu care regiunea noastră se confruntă. Ar fi generat o măsură comună pentru consolidarea prezenței NATO în regiune.

Într-adevăr, Mark Rutte a spus că NATO e gata să apere fiecare centimetru, la fel a zis și ambasadorul Americii la NATO. Italia a reacționat trimițând 100 de soldați în România. Oare nu ar fi trebuit ca România să ceară activarea articolului 4, să expună punctele strategice pe care NATO să le apere?”, continuă analistul de politică externă.

Poziția specialistului în problematici care țin de geopolitică este, așadar, una critică față de cum a gestionat statul român întreaga situație: „Nu pot să înțeleg de ce CSAT nu a luat această decizie de activare a articolului 4, căci ar fi dat o dimensiune internațională mult mai puternică”.

Polonia e dată din nou ca exemplu pentru acțiune eficientă după un atac cu dronă

În opinia sa, convocarea Consiliului de Securitate ONU are mai degrabă o valoare simbolică și diplomatică, în timp ce activarea articolului 4 ar fi produs efecte directe în interiorul NATO. Done susține că România urmărește în prezent internaționalizarea incidentului și obținerea unei condamnări politice la nivel internațional.

Analistul amintește de cazul care a avut loc în Polonia, când o rachetă a căzut pe teritoriul statului vecin și a provocat moartea a doi cetățeni. Atunci, primele informații indicau o lansare din Federația Rusă. Ulterior însă, în urma consultărilor și analizelor efectuate în cadrul NATO, concluziile au fost diferite.

„Ni se spune tot timpul că nu dorim escaladarea conflictului, dar cred eu și, fără a intra în domeniul conspirației, că cel puțin la nivelul informațiilor secrete furnizate în cadrul CSAT au existat anumite direcții care indicau că această dronă ar fi putut fi supusă războiului electronic de către partea ucraineană.

Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în urma activării articolului 4 de către Polonia atunci când o dronă a ucis doi cetățeni polonezi. Deși inițial s-a spus că drona era rusească, că a fost lansată de pe teritoriul Federației Ruse, ulterior, în cadrul consultărilor, partea americană a venit la Bruxelles cu hărțile, cu traiectoria de la lansare și până la prăbușirea dronei și s-a dovedit că, de fapt, drona era parte a infrastructurii antiaeriene ucrainene”, a adăugat Done în analiza făcută pentru FANATIK.

Analistul Cătălin-Gabriel Done: „Noi lăsăm loc speculațiilor”

Dincolo de dimensiunea militară și diplomatică, expertul identifică o altă vulnerabilitate majoră: comunicarea cu populația. Potrivit lui Done, autoritățile române au anunțat rapid că drona este de proveniență rusească, însă nu au prezentat public, cu aceeași rapiditate, dovezile tehnice care au stat la baza acestei concluzii.

„Cred eu că există acest tip de informație, dar din păcate nu se comunică strategic, nu avem un înțeles clar al nevoii de comunicare către populație și lăsăm spațiu de manevră inclusiv Rusiei, care vine cu comunicări oficiale și care spune un lucru observat și de militari și anume de unde a știut CSAT în doar câteva ore că e de producție rusească sau proveniență rusească fără să se prezinte dovezi în acest sens. Noi lăsăm loc liber speculațiilor, iar asta creează zarvă și folosește chiar Rusiei. Astfel se mai sapă puțin la temelia securității statului român”, remarcă analistul de politică externă.

De unde știu autoritățile ce fel de dronă zboară la noi. Cum sunt identificate aparatele de zbor

Done explică faptul că există metode clare prin care originea unei drone poate fi identificată: „Dronele au o serie de înmatriculare a acestor aparate și atunci specialiștii își pot da seama. Sigur, se face o identificare prin resturi, care e cea mai frecventă metodă; există acele componente electronice, cipurile, dar mai avem și designul și configurația. Specialiștii își pot da seama după forma fuselajului sau tipul aripilor, dar, repet, nu au fost prezentate probe”.

În plan practic, reuniunea Consiliului de Securitate al ONU este puțin probabil să genereze măsuri militare concrete pentru România. Cel mai probabil, discuțiile vor avea rolul de a aduce incidentul de la Galați în atenția comunității internaționale și de a crește presiunea diplomatică asupra Rusiei.

Comunicarea deficitară a autorităților române, în favoarea Rusiei

Însă, în lipsa unor decizii ferme la nivel NATO și a unei comunicări transparente către populație, incidentul riscă să lase urme adânci în percepția publică privind capacitatea statului de a-și proteja cetățenii. „Polonezii au ieșit atunci cu probe, în Republica Moldova, la fel, au prezentat toate dovezile asupra modului în care acele aparate de zbor au intrat în țara lor. În România, autoritățile aleg să acționeze prostesc. Este o decizie luată încă din timpul administrației Iohannis de a nu se comunica oficial detaliile de teamă că populația se va panica sau va deveni paranoică.

Cetățeanul are nevoie să fie informat și s-a văzut foarte clar din reacția cetățenilor de la Galați. Există o încredere și o ură viscerală a cetățenilor, căci există o neputință din partea autorităților de a acționa și de a asigura securitatea granițelor. Mai mult de atât, avem neputință în a asigura o comunicare clară, onestă cu cetățeni”, a mai spus Done.