Îngrijorări în sistemul medical din cauza noii legi a salarizării: „Se vor goli secțiile de terapie intensivă”. Cine câștigă, totuși, bani în plus și în ce condiții

După valul de nemulțumiri exprimat de cei din educație și poliție, noua lege a salarizării pregătită de guvern riscă să deschidă un nou front de conflict: sistemul medical. Medicii, asistenții și personalul auxiliar avertizează că proiectul care urmează să ajungă în Parlament va provoca un efect devastator asupra spitalelor din România, într-un moment în care sistemul public funcționează deja la limită.

Noua lege a salarizării, efecte și în sistemul de sănătate

Vocile din sănătate vorbesc despre scăderi salariale mascate, sporuri eliminate, gărzile insuficient plătite pentru personalul auxiliar și riscul real ca secțiile grele să rămână fără oameni. În exclusivitate pentru FANATIK, medicul urgentist Tudor Ciuhodaru și vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, descriu un tablou care, în opinia lor, poate arunca sistemul sanitar într-o criză și mai profundă.

Pentru medicul ieșean, proiectul de lege este mai mult decât o simplă reformă administrativă. El îl descrie ca pe un pericol direct pentru funcționarea spitalelor. „Această nouă lege a salarizării este, din punctul meu de vedere, un atentat la viața poporului român. Se vor goli secțiile de terapie intensivă, care și așa sunt în cădere liberă. Tot ce înseamnă segmente cu muncă grea va fi afectat. Cei care au făcut estimările vorbesc despre o scădere salarială între 20 și 30%. Am înțeles că se pierd aproximativ 3.000 de lei”, a declarat Tudor Ciuhodaru pentru FANATIK.

Munca în spitale, tot mai neatractivă

Mesajul său vine într-un context extrem de tensionat. În ultimele zile, profesorii au reclamat înghețări salariale și pierderi de sporuri, iar sindicatele din MAI au acuzat, la rândul lor, că noua formulă de salarizare lovește în oamenii din prima linie. Acum, nemulțumirea pare să se extindă către cel mai sensibil domeniu: sănătatea publică.

Ciuhodaru susține că impactul cel mai dur se va vedea exact în specialitățile unde România are deja deficit sever de personal. Terapia intensivă, medicina de urgență, chirurgia sau serviciile SMURD ar putea deveni zone imposibil de acoperit dacă veniturile scad și presiunea psihică rămâne aceeași.

„Specialitățile de risc, cum sunt medicina de urgență, terapia intensivă, medicina de salvare, SMURD-ul sau specialitățile chirurgicale, în care lucrez de peste 25 de ani, vor fi depopulate total. Oamenii vor alege meserii cu o încărcătură fizică și psihică mai mică. Nu va mai sta nimeni să trateze accidente, infarcturi, come, să facă tromboliză sau să intervină în cazuri de AVC”, avertizează medicul.

Declarațiile sale sunt cu atât mai apăsătoare cu cât România se confruntă deja cu lipsa medicilor în spitalele mici și medii. În multe județe, plecarea unui singur specialist înseamnă blocarea unei secții întregi. Ciuhodaru amintește că astfel de situații există deja. „Dacă medicul oftalmolog din Botoșani sau pediatrul din Vaslui pleca în concediu, secția se închidea. Exact cum se închide acum secția de pediatrie de la Tulcea”, spune acesta.

Revolta medicului Tudor Ciuhodaru

Medicul face și o paralelă directă cu perioada pandemiei, când creșterile salariale adoptate în urmă cu aproape un deceniu au ținut medicii în țară. În opinia sa, actuala reformă riscă să anuleze tot ce a fost câștigat atunci. „Când eram în Parlamentul României, a fost adoptată legea salarizării care a crescut veniturile personalului medical, lege pe care am susținut-o. Datorită acesteia am avut doctori în România în timpul pandemiei, altfel ar fi fost plecați în Spania, Franța sau Germania. Acum se va întâmpla exact contrariul”, ne-a spus Ciuhodaru.

Dincolo de salarii, Ciuhodaru vede în noua lege și un posibil pas către migrarea accelerată a medicilor spre sistemul privat. „O dată, asta înseamnă golirea sistemului public de sănătate. În al doilea rând, mi se pare că se încearcă din nou o privatizare mascată. Un coleg care lucrează și în privat câștigă din două-trei consultații cât primește pentru o gardă”, a adăugat Ciuhodaru.

Medicul de la UPU Iași îi invită pe liderii din fruntea țării să facă gărzile în locul său de sărbători

Una dintre cele mai dure critici vizează modul în care sunt plătite gărzile și munca de sărbători. În spitalele din România, personalul medical lucrează frecvent nopți, weekenduri și zile de sărbătoare legală, însă medicul spune că recompensa financiară este departe de sacrificiul real.

„Domnul Dan și domnul Bolojan ar trebui să vină să facă gărzi de Paște și de Crăciun, în condițiile în care acestea erau deja plătite doar cu 40% în plus”, spune revoltat medicul din Iași. Tonul medicului devine și mai radical atunci când vorbește despre politicienii care vor vota legea în Parlament: „Vreau să văd, cu nume și prenume, fiecare parlamentar care votează această lege. Pentru că acești oameni nu mai au ce căuta în Parlamentul României”.

Ciuhodaru vorbește și despre ceea ce numește „lovituri succesive” date sistemului sanitar în ultimii ani: creșterea prețurilor la medicamente, limitarea accesului la investigații și modificările privind coasigurații. „Au lovit treptat sistemul medical. Au început cu creșterea prețului la medicamente, apoi au venit cu situația coasiguraților rămași fără asigurări de sănătate. Au redus accesul la investigații. Acum vine bomboana de pe colivă: să nu mai aibă cine să îi trateze pe oameni”, spune cu indignare urgentistul.

Poziția Sanitas

În paralel, sindicatele din sănătate fac propriile calcule și spun că impactul noii legi va fi devastator mai ales pentru personalul auxiliar și mediu. Vicepreședintele Sanitas, Răzvan Gae, afirmă că peste jumătate dintre angajații din sistem vor intra într-o zonă de stagnare salarială mascată prin compensări temporare.

„Din estimările noastre, peste 60% din angajații din sănătate vor primi sume compensatorii cu perspectiva de înghețare, cu ghilimelele de rigoare, a salariului, pe o perioadă de cinci ani, când nu mai poate fi modificată legea”, ne-a spus Gae.  Explicația oferită de sindicalist este una tehnică, dar cu efecte majore în practică. Salariile brute cresc pe hârtie, însă sporurile sunt diminuate sau eliminate, ceea ce face ca venitul final să scadă în multe cazuri.

Cele mai afectate categorii ar urma să fie infirmierele, îngrijitoarele și brancardierii, oamenii fără de care activitatea unui spital nu poate funcționa nici măcar o zi. „Vor avea diminuări masive, cu scăderea sporului de weekend de la 100% la 10% și scăderea sporului de tură, care include munca depusă noaptea, de la 15 la 10%. Practic, asta înseamnă o diminuare a salariului brut față de cel existent la momentul ăsta”, a adăugat sindicalistul, pentru FANATIK.

Sporurile, pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Gae avertizează că noua lege nu doar că nu elimină inechitățile dintre spitale, ci le adâncește. Diferențele dintre unitățile aflate în subordinea autorităților locale și cele ale Ministerului Sănătății ar putea deveni și mai mari. El oferă chiar exemplul secțiilor ATI din două spitale diferite: unul din Lehliu și Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Ioan.

„Avem spitalul din Lehliu, care are o Terapie Intensivă cu spor de 85%, iar Spitalul Sf. Ioan o să rămână cu un spor de, practic, 55% și, pe compensatorii, colegii din Lehliu vor avea venitul mai mare decât al colegilor mei din Capitală, deși spitalul din Lehliu nu e de urgență, dar Sf. Ioan e de urgență”, a declarat reprezentantul Sanitas.

Există și o veste bună: medicii vor fi plătiți mai bine pentru gărzile efectuate

Sindicalistul spune că diferențele dintre categoriile profesionale vor deveni și mai accentuate. Medicii care fac multe gărzi vor câștiga mai bine, însă restul echipei medicale rămâne în urmă. „Un medic va câștiga mai mult din zona gărzilor. Gărzile erau până acum plătite la un 5.700 lei brut, iar pe noua lege vor fi plătite la un salariu de 16.000 de lei brut. E singura categorie care va avea o creștere consistentă”, a completat Gae.

Problema, avertizează el, este că un spital nu funcționează doar cu medici: „Medicul e cea mai importantă persoană dintr-un spital, dar medicul nu poate trata pacientul de unul singur. Medicul are o echipă formată din asistenți, infirmieri, brancardieri. Mai e biologul care se ocupă de partea de analiză, psiholog, echipa multidisciplinară e mult mai complexă”.

Grilele salariale produc noi inechități

În opinia sindicaliștilor, noua lege riscă să descurajeze tocmai personalul care susține activitatea zilnică din spitale. Mai mult, modul în care au fost construite grilele salariale este considerat profund nedrept. „Asistentul normal, să dau un exemplu concret, a fost dus la jumătate, deci după ce trece de debutant grila de index s-a dus la jumătate, iar asistentul medical principal e dus în limita de jos a grilei respective”, ne explică Gae.

Sanitas cere un echilibru real între categoriile profesionale și reclamă faptul că asistenții medicali au rămas mult prea jos în ierarhia salarială: „E important să găsim un echilibru real între categoriile de personal, să fie așa cum spune UE, asistentul medical să fie la jumătatea distanței dintre medic și infirmieră, acum este la o treime”.