Traian Băsescu a primit de la Maia Sandu ce i-a luat Igor Dodon. Relațiile sale tumultuoase cu președinții de la Chișinău

Traian Băsescu și-a exprimat dorința de a deveni cetățean al Republicii Moldova încă de pe vremea când încă mai era președinte al României. Fostul președinte moldovean Nicolae Timofti i-a îndeplinit dorința în 2016, când l-a invitat pe fostul președinte la Chișinău cu ocazia semnării decretului de acordare a cetățeniei atât lui, cât și Mariei Băsescu. Când la Chișinău președinte a devenit Igor Dodon, acesta a revocat decretul pe motiv că Băsescu nu recunoaște „statalitatea Republicii Moldova”.

De ce i-a redat  Maia Sand cetățenia lui Traian Băsescu

Traian Băsescu a contestat măsura în instanțele moldovenești, însă fără succes. Recăpătarea calității de cetățean moldovean a survenit abia marți, când Maia Sandu a semnat decretul de acordare, din nou, a cetățeniei.

„Domnul Băsescu știe câtă luptă s-a dus pe acest pământ pentru a ne păstra identitatea, limba română și pentru a ne rupe de trecutul sovietic ca să mergem înainte – spre un viitor european. Domnul Băsescu este respectat și așteptat ca un frate aici, în Republica Moldova. În numele cetățenilor noștri, îi mulțumesc pentru că a contribuit la corectarea unei nedreptăți istorice și a facilitat redobândirea cetățeniei române, a promovat acordarea burselor pentru tinerii noștri și a oferit neîncetat sprijin Republicii Moldova. Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova. Domnule Băsescu, de azi sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru”, a anunțat Sandu, într-o postare pe Facebook.

„Vă mulțumesc Doamnă Preşedinte Maia Sandu şi vă asigur că rămân devotat cauzei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în egală măsură cauzei reunificării ţării şi a poporului roman. Cu recunoştinţă şi deosebit respect, Traian Băsescu”, a răspuns fostul președinte român.

Voronin: „Du-te la mama dracului în România”

Relațiile lui Băsescu cu omologii săi de la Chișinău au variat între prietenie foarte apropiată și ostilitate nedisimulată. Când a ajuns la Cotroceni, președinte la Chișinău era Vladimir Voronin. Începutul relației a fost unul bun, în condițiile în care Moldova, chiar și cu un președinte comunist, flirta cu ideea aderării la Uniunea Europeană. În semn de prietenie, Voronin a trimis nu mai puțin de 11.000 de sticle de vin pentru crama Cotrocenilor.

Însă prietenia s-a stricat repede, după ce Băsescu i-a propus lui Voronin unirea României cu Moldova, în 2005. „Tensiunile dintre mine și Voronin au pornit de la asta, că i-am spus verde în față: hai în Parlament amândoi, tu președintele României Mari, eu vicepreședinte, și facem unirea. Și atunci Voronin a început să arunce pietre peste frontieră”, a spus Băsescu în 2016. Voronin a confirmat episodul însă cu un comentariu acid: „M-am uitat la el ca un doctor la pacient”.

Vladimir Voronin a continuat să fie vehement la adresa lui Băsescu și după ce nu a mai fost președinte, după 2009, ajungând chiar la insulte grosolane, precum o declarație făcută chiar în plenul Parlamentului de la Chișinău, în 2017: „Voronin este generos, nu îi e jale pentru un vagon de vin. Mai mult, asta a fost înțelegerea, că după ce se îmbată și devine alcoolic definitiv, nu se mai leagă de Moldova”.

După Băsescu ce a primit cetățenia moldovenească, Voronin a avut o nouă ieșire nervoasă. „Cum să fii cetățean al Republicii Moldova și să nu recunoști acest stat? Dar cine vă ține aici? Ai cetățenie română, ai pașaport românesc… Du-te la mama dracului în România și fă acolo ce vrei, unește-te dacă vrei”, spunea fostul președinte moldovean.

Relații diferite cu interimarii de la Chișinău

Succesorul lui Vladimir Voronin a fost Mihai Ghimpu, care a deținut funcția de președinte al Moldovei cu titlu interimar, în septembrie 2009 – decembrie 2010. Se poate spune că Ghimpu a fost primul președinte unionist al Moldovei, astfel că relația sa cu Băsescu a fost cordială pe durata scurtă a mandatului său, chiar dacă poziții categoric pro-unioniste a exprimat după ce nu a mai fost președinte.

Ghimpu a fost urmat de un alt interimar, Marian Lupu (decembrie 2010 – martie 2012). Deși declarativ partidul său, Partidul Democrat din Moldova, era unul pro-european, Lupu a fost un critic constant al mișcării unioniste din Moldova, afirmând chiar că moldovenii vorbesc „limba moldovenească”, distinctă de română. Cu toate acestea, relația sa cu președintele de la București a fost una civilizată, fără să se ajungă la excesele lui Voronin. Totuși, în 2013, când Băsescu a spus că proiectul de țară al României, după aderarea la UE și NATO, trebuie să devină unirea cu Moldova, Marian Lupu s-a pronunțat public: „Niciodată! Moldovenii au identitatea lor.”

Timofti, președintele care i-a dat cetățenia lui Băsescu

Ultimul mandat al lui Băsescu la Cotroceni a încetat când la Chișinău era președinte Nicolae Timofti (martie 2012 – decembrie 2016), un independent ajuns șef al statului în urma unui compromis între partidele moldovenești. Chiar dacă era lipsit de influență politică prea mare, într-o vreme când Moldova cădea sub influența oligarhului Vladimir Plahotniuc, Timofti a avut o relație excelentă cu Băsescu, chiar și după ce acesta nu a mai fost președinte. „Am concluzionat că suntem două state independente și suverane având ca locuitori în mod preponderent românii”, spunea Băsescu în mai 2012, după o primă întâlnire la București.

Că amiciția dintre cei doi nu a fost de complezență o dovedește faptul că pe 2 aprilie 2015, după ce Băsescu își terminase mandatul, Nicolae Timofti l-a chemat la Chișinău ca să-i decerneze Ordinul „Ștefan cel Mare” și tot el a semnat decretul din 2016 prin care fostul președinte român devenea cetățean al Moldovei, alături de soția sa, Maria Băsescu. Nu a durat mult, pentru că una dintre primele acțiuni ale noului președinte Igor Dodon (decembrie 2016 – decembrie 2020) a fost să revoce decretul.

„Umbla Băsescu cu limba scoasă”

Dodon l-a perceput pe Traian Băsescu drept un pericol, întrucât era în continuare influent în cercurile unioniste din Moldova. Dodon chiar a luat în calcul interzicerea oricăror manifestații publice în favoarea unirii. „Noi probleme nu avem cu românii, cu excepția că unii vor Unirea. Frați, frați, dar brânza-i cu bani. Fiecare-i stăpân pe casa sa. N-aveți ce umbla pe aici, cum umbla Băsescu cu limba scoasă pe la noi prin sate. A pierdut încrederea populației din România și vrea să se bage aici. O să-i punem la punct pe toți”, promitea Igor Dodon în noiembrie 2017.

Ulterior, a spus chiar că o eventuală unire va duce la război civil ceea ce a provocat reacția lui Traian Băsescu, în februarie 2018: „Igor Dodon s-a speriat pentru că în Republica Moldova a început un curent unionist puternic. Mai mult decât atât, au apărut localităţi, de la comune la oraşe, care în consiliile locale, sub semnătura tuturor consilierilor, a primarului, a secretarului primăriei şi, uneori, şi a preotului din comunitate, au făcut declaraţii scrise, că doresc unirea cu România”.

Revenirea la retorica lui Voronin este arătată de o altă declarație a lui Igor Dodon din timpul mandatului său: „Dacă e atât de deştept, s-o facă pe deşteptul acasă la el, noi însă nu-i vom permite să ne năucească populaţia.”  Năuciți sau nu, moldovenii au acum o președintă care începe să vorbească tot mai frecvent despre posibilitatea unirii cu România.