„Vom recurge la blocarea sistemului”. Polițiștii, foc și pară din cauza noii legi a salarizării. Banii din PNRR, la mijloc. Sporul ridicol pe care îl ia un șef de comandă dintr-o comună

România e în fața unui nou punct critic, iar de data asta vorbim despre amenințările pe care le fac polițiștii din cauza legii salarizării unitare: oamenii legii sunt gata să blocheze țara dacă nu li se acceptă revendicările! La mijloc sunt și banii din PNRR.

Noua lege a salarizării, motiv de revoltă. Polițiștii sunt foc și pară pe guvernanți

Reprezentanții polițiștilor transmit un avertisment cât se poate de ferm către guvernanți și parlamentari: dacă noua lege a salarizării va fi adoptată fără corectarea inechităților actuale, protestele ar putea paraliza țara, ba chiar angajații MAI se gândesc serios să blocheze orice acțiune, așa că nu e exclus să avem o Românie fără „siguranță și încredere”, așa cum sună sloganul Poliției Române.

În joc, așa cum precizam mai sus, nu sunt doar salariile polițiștilor, ci și unul dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de care depinde accesarea unor bani europeni importanți pentru România. Discuțiile despre noua lege a salarizării unitare au reaprins tensiunile dintre angajații Ministerului Afacerilor Interne și autorități. Sindicaliștii spun că statul încearcă să construiască o nouă reformă salarială peste un sistem care nici măcar nu respectă integral prevederile legii aflate deja în vigoare. În timp ce executivul vorbește despre modernizare, eficiență și condiționalități asumate prin PNRR, oamenii din teren reclamă sporuri înghețate de ani întregi, ore suplimentare neplătite și diferențe uriașe între categorii de personal.

Dorința explicită a polițiștilor: respectarea legii 153/2017

Reprezentanții Sindicatului Național al Polițiștilor și al Personalului Contractual spun răspicat că nu vor accepta o nouă lege înainte ca actuala lege-cadru 153/2017 să fie aplicată integral. Organizația sindicală avertizează că va folosi toate mijloacele legale pentru a bloca implementarea noii formule salariale dacă problemele existente vor fi ignorate.

Nicolae Cîrlan, reprezentat al SNPPC, a explicat, pentru FANATIK, unde sunt cele mai mari nemulțumiri și de ce polițiștii consideră că reforma promisă de autorități riscă să adâncească și mai mult inechitățile actuale. „Cerem să se aplice și legea actuală a salarizării, 153, în totalitate. Sunt câteva elemente care au rămas foarte mult în urmă. Ne referim la sporul de toxicitate, mai este un spor de suprasolicitare neuropsihică în zona poliției judiciare, care a rămas la nivelul anului 2018, inclusiv sporul pentru orele prestate pe timpul nopții. Aceste trei elemente sunt blocate la nivelul anului 2018, deci ar trebui aliniate la zi”, a declarat Nicolae Cîrlan pentru FANATIK.

În spatele acestor declarații aparent tehnice sunt polițiști care se expun multor riscuri atunci când sunt în acțiune, criminaliști chemați la orice oră sau agenți care petrec zeci de ore suplimentare în teren spun că veniturile lor nu reflectă nici volumul de muncă, nici riscurile la care sunt expuși. Mai grav, multe dintre sporurile invocate de sindicat au rămas plafonate la nivelul unor valori stabilite cu aproape un deceniu în urmă, în condițiile în care inflația și costul vieții au explodat.

Spor de comandă pentru un șef de post dintr-o comună: 53 de lei

Una dintre cele mai revoltătoare situații semnalate de SNPPC este cea legată de așa-numitul „salariu de comandă”, acordat șefilor de post sau celor care conduc structuri operative. Sindicaliștii susțin că valoarea acestui spor a rămas blocată la nivelul anului 2009 și a devenit aproape simbolică.

„Mai avem încă un element pentru funcțiile de comandă, salariu de comandă se numește, este un spor care a fost plafonat la nivelul anului 2009, adică un șef de post într-o comună are pentru faptul că e șef minunata sumă ca spor de comandă de 53 de lei net. Plecăm de la o bază corectă pentru noua lege a salarizării”, a explicat Nicolae Cîrlan, pentru FANATIK.

Cei 53 de lei net invocați de liderul sindical au devenit rapid simbolul nemulțumirii din sistem. În multe comune din România, șeful de post este omul care gestionează aproape singur toate problemele de ordine publică, de la scandaluri domestice și furturi până la intervenții în cazuri grave. Cu toate acestea, responsabilitatea suplimentară este recompensată, potrivit sindicaliștilor, cu un spor considerat „ridicol”.

Nicolae Cîrlan (SNPPC) spune că și polițiștii își doresc să nu se piardă banii din PNRR, dar nu cu orice preț

Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât noua lege a salarizării este legată direct de îndeplinirea unor jaloane asumate prin PNRR. Guvernul trebuie să livreze reforma pentru a nu pierde banii europeni, iar presiunea termenelor devine uriașă. Sindicaliștii spun însă că graba nu poate justifica o reformă făcută fără consultarea celor afectați.

„Evident că ne dorim ca această lege să fie adoptată, să fie promulgată, pentru că nu vrem să se piardă acei bani din PNRR. Există un plan de țară, suntem în plin proces de îndeplinire a acestor jaloane și nu ne dorim nici noi să pierdem acești bani. Trebuie să fim atenți la ce urmează, căci noua lege a salarizării trebuie să fie cu adevărat echitabilă”, a spus reprezentantul SNPPC.

În acest moment, unul dintre cele mai controversate puncte ale proiectului este plafonarea componentelor variabile la maximum 20% și reducerea raportului salarial dintre cel mai mic și cel mai mare venit din sistem, de la 1 la 12 la 1 la 8. Sindicaliștii avertizează că această „compresie” salarială ar putea însemna, în practică, diminuări sau stagnări de venituri pentru anumite categorii de angajați.

Organizația sindicală acuză statul că vorbește despre reforme și eficiență în timp ce ignoră obligațiile pe care deja le are față de polițiști și personalul contractual. Într-un comunicat dur, SNPPC susține că „statul eșuează, de ani de zile, în a-și respecta propriile obligații legale față de structurile de aplicare a legii”.

Polițiștii se plâng de lipsă de transparență din partea guvernului. Cum sunt curtați acum de mai toți politicienii care se visează la Palatul Victoria

Mai mult, sindicaliștii reclamă lipsa totală de transparență în elaborarea noii legi. Potrivit acestora, până acum au existat doar informații neoficiale și declarații politice, fără consultări reale cu organizațiile profesionale. „Din păcate, nu am fost consultați cu privire la această lege. Am văzut un draft, dar oficial nu există nicio informare concretă pe lege. Din această cauză iar suntem nemulțumiți, e lipsă de transparență. Înțelegem că trebuie să luăm banii din PNRR, dar nu trebuie să pornim de la inechitate. Unele sporuri dispar, altele apar și condițiile rămân aceleași”, ne-a spus, supărat, Cîrlan.

În interiorul MAI există mai multe categorii profesionale care sunt afectate diferit de actuala legislație. Sindicaliștii spun că noua lege riscă să creeze și mai mult haos dacă nu va ține cont de specificul fiecărei structuri. „Până acum am asistat doar la declarații politice; s-a spus că nimeni nu pierde la salariu, că vor fi majorări salariale. La nivel macro, se știe că va fi o anvelopă salarială mai mare față de ce este în prezent, dar nu știm către cine se îndreaptă această majorare și în ce formă. Noi avem un specific aparte: avem și polițiști, și personal contractual, și polițiști care lucrează în unități medicale, care lucrează pe anexa 2, personal contractual sau pe anexa 8. De aceea, ne dorim să fim chemați să discutăm concret”, a mai spus liderul sindical.

Sporul de vechime, integrat în salariul de bază

Situația polițiștilor care lucrează în sistemul medical al MAI este una aparte. Deși au grade profesionale și statut de polițist, mulți dintre ei au ales încadrarea pe anexa destinată personalului medical, deoarece aceasta oferea salarii mai bune. Problemele apar însă atunci când vine vorba despre pensionare și drepturi specifice. „Pe anexa 2 sunt polițiștii care lucrează în instituțiile medicale ale MAI. Au grad profesional, dar sunt medici, asistenți medicali și au preferat să își aleagă anexa 2, căci e mai bine salarizată, dar când vorbim de condiții de pensionare, aici lucrurile se complică”, a adăugat Nicolae Cîrlan.

Și mai gravă este situația personalului contractual din MAI, încadrat pe anexa 8. Sindicaliștii susțin că acești angajați au fost practic privați de sporul de vechime printr-un artificiu legislativ care a inclus sporul în salariul de bază pentru a aduce veniturile la nivelul salariului minim. „În anexa 8 avem personalul contractual, căci sporul de vechime a fost integrat în salariul de bază astfel încât efectiv și-au pierdut sporul de vechime. E singura categorie din țara asta care și-a pierdut sporul de vechime. Au găsit un artificiu să le crească salariul de bază la nivelul salariului minim furând practic vechimea și introducând-o la salariul de bază. Un personal contractual, după 40 de ani de serviciu, iese la pensie cu 1.500 – 1.700 de lei”, a afirmat reprezentantul SNPPC.

Aceste declarații vin într-un context politic extrem de complicat. România traversează o perioadă de instabilitate guvernamentală, iar proiectele importante sunt împinse înainte sub presiunea termenelor europene. Sindicaliștii spun însă că, în această cursă pentru banii din PNRR, angajații MAI riscă să devină victime colaterale.

Interimatul guvernului complică lucrurile

Guvernul a anunțat deja intenția de a promova rapid noua lege prin Parlament, astfel încât aceasta să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Pentru polițiști, graba cu care se dorește adoptarea actului normativ ridică mari semne de întrebare. „Guvernul, având competențele limitate acum, a și anunțat că va fi o inițiativă legislativă, să treacă legea prin Parlament cât mai repede, ca și moment de aplicare ar fi începând cu 1 ianuarie 2027”, ne-a mai spus Cîrlan.

Sindicaliștii cred că promisiunile politice privind creșterile salariale sunt, în mare parte, declarații dintr-un joc electoral. În lipsa unor cifre concrete și a unor garanții clare, neîncrederea din sistem crește de la o zi la alta. „Promisiuni sunt mai multe acum, căci fiecare visează să ajungă la guvernare și încearcă să își atragă capital electoral, suntem conștienți de asta, nu facem politică, dar politica ne afectează. Promisiuni sunt multe, dar nu e nimic concret”, a spus reprezentantul SNPPC.

Sindicaliștii avertizează că, în lipsa unor măsuri reale, protestele ar putea escalada rapid. Iar experiența începutului de an 2025 arată că sistemul poate intra ușor în blocaj atunci când polițiștii decid să protesteze. „E o perioadă dificilă pentru România, cu un guvern interimar, iar dacă lucrurile nu se vor așeza, așa cum ne dorim, evident că mandatul celor 40.000 de membri pe care îi reprezentăm este unul de a obține cât mai mult posibil și cât mai echitabil. Cerem doar aplicarea legii actuale și să plecăm în noua lege cu o bază corectă. Dacă asta nu se întâmplă vom recurge la proteste, acțiuni în stradă, blocarea sistemului, s-a mai întâmplat asta în ianuarie 2025 când, știți foarte bine, au încercat să oprească plata sumelor pentru orele prestate sâmbăta și duminica sau de sărbătorile legale”, a avertizat Nicolae Cîrlan.

Polițiștii care au muncit în plus pentru căutarea lui Gânj nu și-au primit nici până în ziua de azi banii pe orele suplimentare

Una din cele mai sensibile teme rămâne neplata orelor suplimentare. Polițiștii care au fost chemați la apel, de pildă, în cazul Gânj, din mai multe județe, nu și-au primit nici azi banii pe orele muncite în plus. „Nu s-a rezolvat. Avem sute de acțiuni în instanță cu colegi din țară pentru plata orelor suplimentare, efectuate la solicitarea angajatorului. Avem fel și fel de soluții, majoritatea pozitive. Unele sunt în zona de recurs, altele sunt de fond. Nu se acordă liberele la timp… Există o prioritate: primul criteriu este acordarea de liber în compensare, pentru că refacerea capacității de muncă este cea mai importantă.

Având un deficit deosebit de mare, polițiștii din zona judiciară, criminalistică, ordine publică, cei care sunt în prima linie sunt chemați non-stop să rezolve anumite cazuri și depășesc termenele de acordare a timpului liber corespunzător, iar în unele situații, foarte multe, nici nu le plătesc acele ore. Motivul care se invocă, în principal, e că nu sunt bani”, a declarat Nicolae Cîrlan, pentru FANATIK, întrebat inclusiv despre situația polițiștilor mobilizați în cazul căutării criminalului Emil Gânj din județul Mureș.