Planul lui Mark Rutte pentru Ucraina, blocat de marile puteri NATO. Ce sume uriașe ar fi primit Kievul. „Rusia răsuflă ușurată”

Câteva țări NATO refuză ideea de a contribui pentru apărarea Ucrainei cu 0,25% din PIB, așa cum a propus secretarul general al alianței, Mark Rutte. Marea Britanie, Franța, Spania, Italia și Canada sunt cele care s-au opus. Între timp, Rutte recunoaște că propunerea nu va trece, iar Rusia răsuflă ușurată. Ce sumă ar fi primit Kievul și cum ar trebui să se raporteze România la acest plan.

Câteva state NATO nu vor să ofere ajutor de 0,25% din PIB pentru Ucraina

Regatul Unit, Franța, Spania, Italia și Canada au blocat propunerea secretarului general NATO, Mark Rutte, ca fiecare stat să ofere 0,25% din PIB ca ajutor pentru Ucraina, spun sursele The Telegraph. În același timp, nici Rutte nu se arată prea optimist. Cu toate acestea, el speră să ratifice planul la summitul anual al NATO de la Ankara, Turcia.

O sursă din interiorul alianței a declarat că cel puțin șapte state membre, care cheltuiesc peste 0,25% din PIB pentru ajutor militar acordat Ucrainei , și-au exprimat sprijinul. Totuși, orice propunere adoptată de NATO necesită sprijinul unanim al tuturor.

„Nu sunt foarte entuziasmați de idee”, a spus sursa citată, numind Londra, Parisul, Madridul, Roma și Ottawa drept adversari. Publicația menționată notează faptul că vestea va veni ca o dublă lovitură pentru credibilitatea Marii Britanii, fiind unul dintre cei mai fideli aliați ai Ucrainei. Recent, Londra a fost criticată intens după ce a relaxat sancțiunile împotriva exporturilor de petrol și gaze rusești.

Mark Rutte a încercat să echilibreze sprijinul pentru Ucraina

Între timp, mai multe țări s-au plâns de faptul că Franța, Spania și Italia, care sunt în topul statelor cu cele mai mari economii din Europa, nu-și fac treaba și oferă mai puțin sprijin în comparație cu altele. Spre exemplu, Olanda, Polonia și țările nordice și baltice oferă un sprijin de cel puțin 0,25% din PIB. Rutte a susținut că ajutorul acordat Ucrainei „nu este distribuit uniform în cadrul NATO”, mulți „necheltuind suficient pentru sprijinirea Ucrainei”, conform publicației menționate. Astfel, expertul în securitate și politică externă Cristian Barna a explicat, pentru FANATIK, faptul că intenția lui Mark Rutte a fost una de a crea un echilibru.

„Ideea lui Rutte de a pune un 0,25% e legată de faptul că a vrut să echilibreze efortul. Problema este că sunt țări care se opun, acele țări care se opun, probabil se gândesc la ce înseamnă procentul în sine raportat la ce sume sunt dispuse ele să ofere și atunci, discuția despre asta arată, într-adevăr, o fragilitate în interiorul deciziilor coaliției. Și atunci, probabil că Mark Rutte a zis să găsească o soluție și toată lumea să fie mulțumită. Franța, Spania, Italia și Canada, ele deja fiind țări care s-au opus aceste idei, sunt țări care nu doresc formalizarea unui astfel de angajament, dorind să contribuie doar cam cu cât vor ele”, ne-a explicat Cristian Barna.

Cât voia Mark Rutte să dea Ucrainei

Mark Rutte a declarat, în aprilie 2026, faptul că promite Ucrainei un sprijin militar de 60 de miliarde de dolari până în 2026, pe lângă ajutorul pe care Kievul în primește prin Uniunea Europeană.

„Trebuie să ne asigurăm că Ucraina primește sprijinul de care are nevoie. Toți aliații trebuie să investească mai mult pentru a atinge obiectivul de 60 de miliarde de dolari americani pentru sprijin în domeniul securității și apărării acordat Ucrainei în acest an”, a declarat Rutte, conform Pravda.

Cu toate că Rutte a anunțat că vrea 60 de miliarde pentru Kiev, dacă s-ar fi aplicat acel 0,25% din PIB-ul fiecărei țări NATO, s-ar fi ajuns la o sumă mult mai mare, în jur de 140 de miliarde de dolari. De asemenea, o astfel de propunere ar fi eliminat și nemulțumirile cu privire la acest subiect.

„Ar fi fost o variantă. De la 60 de miliarde, cât spera Mark Rutte să colecteze pentru ajutorul Ucrainei în 2026, estimarea pe tot ceea ce înseamnă profitul intern brut al statelor membre NATO, într-o simulare cu 0,25%, ar fi fost 143 de miliarde. Țările puternice financiar, cum sunt Franța, Germania și Canada și Italia, cele care s-au opus, ele sunt, de fapt, cele care contribuie sub 0,25%. Țările mici, cum sunt țările baltice, țările nordice și chiar Olanda și Polonia, ele, deși contribuie unele cu mai mult de 0,25%, suma nu se vede. Și atunci, aceste țări sunt nemulțumite de faptul că ele contribuie financiar mai mult. De asemenea, introducea unui 0,25% este echilibrat din punct de vedere a discuției și nu mai erau niciun fel de acuze, de nemulțumiri între aliați, dar totodată calculul matematic ne-ar fi arătat că suma ar fi crescut de la 60 de miliarde la 143 de miliarde în ajutor financiar anual pentru Ucraina”, a mai punctat Cristian Barna.

Cum ar trebui să se poziționeze România

Cât despre cum ar trebui să se poziționeze România cu privire la propunerea lui Mark Rutte, analistul Cristian Barna subliniază faptul că țara noastră face bine că se abține în astfel de propuneri. „România face bine când se abține pentru că în situații de genul acesta discuția despre 0,25% pentru Ucraina ar fi putut fi una care să polarizeze spiritele în interior.

Sunt convins că și țările care se opun se gândesc serios la cum este perceput acest lucru de către opinia publică. Adică una e să spui publicului că dăm atâția bani și alta e să spui că ne asumăm să dăm atâta și să spunem, uitați cât la sută din banii care se strâng din impozitele noastre se duc către Ucraina. Ori, acum, nu există această narație, această percepție a populației care să poată fi exploatată politic. Deci părerea mea e că România face bine dacă nu intervine în jocul acesta”, a punctat Barna.

Rusia răsuflă ușurată

Cât despre Rusia, analistul menționează că aceasta răsuflă ușurată după ce a văzut că, momentan, planul lui Rutte nu merge mai departe. Cu toate acestea, dacă s-ar fi ajuns la un acord în acest sens, Kremlinul ar fi avut probleme.

„Dacă s-ar fi înțeles, Rusia ar fi avut mult de pierdut raportat la capacitatea de înzestrare a armatei ucrainene. Rusia răsuflă relativ ușurată, că în cifră absolută suma care ar fi ajuns Ucraina, anual, nu ar fi fost doar 60 de miliarde ca acum, ci ar fi crescut la 143 de miliarde. Și atunci asta ar fi însemnat mult mai multă tehnică care să ajute Ucraina să reziste sau chiar să contraatace. Adică practic ar fi cel puțin dublat capacitatea tehnică și militară de ripostă, logistica. Rusia nu știu dacă e nemulțumită, dar răsuflă ușurată, că deocamdată datele nu se schimbă, decât dacă vor exista, într-adevăr, niște asumări suplimentare, dar nu procentuale, să spunem, din partea celor care să opun formalizării, dar care totuși vor vrea să contribuie mai mult. Statele sunt obosite de război pentru că populația pune presiune. Populația din statele care se află mult mai departe de linia frontului nu simt amenințarea. Simt gaura în buzunar, cum se spune”, a mai punctat Cristian Barna.