Cum a vrut să scape de amenda primită de la poliție liderul sindicatului angajaților de la Guvern. A solicitat sesizarea CCR
Angajații din Guvern au intrat de la începutul acestei săptămâni în grevă japoneză, aceștia solicitând demisia vicepremierului Oana Gheorghiu (56 de ani), în urma acuzațiilor de trafic de influență care au apărut în spațiul public. Dragoș Vlad, fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României, a susținut că Oana Gheorghiu ar fi favorizat grupul privat german Schwarz Digits, care deține Kaufland și Lidl, prin faptul că a trimis două e-mailuri către ADR și Serviciul de Telecomunicații Speciale, în care îi întreba pe șefii celor două instituții dacă ar fi interesați de produsele grupului.
Lui Noni Iordache i s-a ridicat mașina parcată neregulamentar
Vicepremierul a negat acuzațiile, în timp ce cei din Sindicatul Angajaţilor din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) au anunțat că greva este declanșată în semn de protest față de refuzul Oanei Gheorghiu „de a-şi asuma răspunderea politică şi morală” şi faţă de afirmaţia „jignitoare” a acesteia potrivit căreia sindicatul ar fi devenit „instrument politic”. „După ce vom merge în delegație la doamna viceprim-ministru în birou să-i depunem din nou memoriul în format fizic, prin care îi solicităm să demisioneze, vom vedea dacă vom modifica forma de protest”, a declarat Noni Iordache (41 de ani), liderul sindicatului angajaților de la Guvern.
Numele lui Noni Iordache figurează ca reclamant într-un dosar înregistrat pe 25 martie 2025 la Tribunalul Ilfov, al cărui obiect este „anulare act administrativ”, în timp ce pârât este Unitatea Administrativ Teritorială Sector 4 Bucureşti şi Primăria Sectorului 4 – Direcţia Generală de Poliţie Locală, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Noni Iordache a solicitat instanței să dispună anularea dispoziţiei de ridicare a autoturismului, din data de 18.11.2023, cu consecinţa exonerării de la plata sumei aferente şi anularea sancţiunilor dispuse, precum şi restituirea sumei de 476 lei, achitată pentru ridicare, transport şi depozitare auto; în subsidiar, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 109 alin. (1), teza a doua din OUG nr. 195/2002.
Noni Iordache a arătat că atât dispoziţia de ridicare, cât şi fişa vehiculului conţin o serie de inadvertenţe. A mai menţionat că, în contrarietate cu dispoziţiile legale, i se creează o situaţie mai grea decât cea prevăzută de legea penală. De asemenea, a precizat că a acţionat cu bună credinţă, iar fapta sa este de o gravitate redusă și că ridicarea măsurii este ilegală în contextul în care nu sunt îndeplinite simulat cele două condiţii impuse de lege, respectiv autoturismul să fie parcat neregulamentar şi să reprezinte un obstacol pentru circulaţie. În drept, au fost invocate dispoziţiile OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum şi emiterea unei adrese către Direcţia Generală de Poliţie Locală în vederea furnizării de informaţii.
Poliția a menționat că prin dispoziţia de ridicare, a cărei anulare se solicită, s-a dispus măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului staţionat neregulamentar pe domeniul public, în intervalul 22:44-23:42. Prin actul administrativ contestat, agentul constatator, în calitate de Poliţist Local din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală Sector 4, a constatat că fapta constituie contravenţie și este sancționată de art. 100 alin. (2) și art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 7 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Pentru ridicarea, transportul și depozitarea autovehiculului, reclamantul a plătit suma de 476 lei.
Noni Iordache a spus i s-a creat o situaţie nefavorabilă prin perceperea sumei de 476 lei
S-a arătat că legea permite polițistului local să dispună măsura de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar. Totodată, H.C.L. Sector 4 nr. 74/2021 prevede informațiile pe care trebuie să le cuprindă dispoziția de ridicare, informații care se regăsesc în dispoziția de ridicare contestată. De altfel, este indicat autoturismul, cu marcă și număr de înmatriculare, Noni Iordache necontestând faptul că vehiculul său este cel care a fost ridicat, astfel că o eventuală neconcordanţă cu privire la culoarea menţionată în fişa vehiculului ridicat nu prezintă relevanţă pentru anularea dispoziţiei de ridicare. Cu privire la menţiunea gradului profesional al agentului constatator, instanţa a reţinut că este suficientă precizarea că acesta aparţine Direcţiei Generale de Poliţie Locală a Sectorului 4 Bucureşti pentru a opera prezumţia de legalitate a actului contestat.
În dosar s-a mai specificat ca relevantă pentru emiterea dispoziției de ridicare este parcarea neregulamentară, așa cum rezultă din prevederile legale redate anterior, iar din cuprinsul planșelor fotografice Tribunalul a reținut că această condiție este îndeplinită, rezultând săvârșirea faptei care atrage dispunerea acestei măsuri. Aşa fiind, din fotografiile efectuate de către agent rezultă cu claritate atât săvârșirea faptei, cât şi locul săvârșirii acesteia, în sensul că se poate observa faptul că autovehiculul reclamantului este staţionat pe trotuar, perturbând astfel circulaţia pietonilor. În fine, Tribunalul a reţinut că dispoziția de ridicare este un act administrativ de sine stătător, a cărui soartă este autonomă față de cea a procesului-verbal întocmit pentru săvârșirea faptei de parcare neregulamentară.
S-a mai menționat că nu pot fi reţinute apărările lui Noni Iordache, în sensul că i s-a creat o situaţie nefavorabilă prin perceperea sumei de 476 lei pentru recuperarea vehiculului, întrucât acest cuantum reprezintă tariful pentru ridicare, transport şi depozitare, fiind un cuantum prevăzut de lege care nu face obiectul controlului de proporţionalitate, similar unei amenzi contravenţionale. În consecință, văzând că dispoziția de ridicare este legală și temeinică, Tribunalul a menționat că va respinge acțiunea ca neîntemeiată, inclusiv cu privire la petitul accesoriu, constând în restituirea sumei de 476 lei.
Liderul sindicatului angajaților de la Guvern nu a indicat textul constituţional încălcat
Tribunalul a notat că Noni Iordache a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) teza a doua din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice în măsura în care aceste dispoziţii nu se interpretează în sensul că, deşi Legea nr. 155/2010 instituie doar la modul general posibilitatea agenţilor de poliţie locală de a constata şi sancţiona contravenţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, poliţiştii locali trebuie să obţină în prealabil dispoziţia IGPR prevăzută de art. 177 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, se arată în dosarul cosnultat de FANATIK.
În dosar se arată că în soluţionarea unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa de judecata este competentă să verifice îndeplinirea condiţiilor prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile legale precitate, anume dacă excepţia de neconstituţionalitate priveşte o lege sau o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, dacă este ridicată de persoanele în drept şi dacă prevederile legale care formează obiectul excepţiei nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. Instanţa a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către reclamant, iar dispoziţiile legale criticate aparţin unei ordonanțe în vigoare, nefiind declarate neconstituţionale printr-o hotărâre anterioară a Curţii. Din analiza cererii de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de Noni Iordache, cuprinsă în cererea introductivă de instanţă, nu se pot desprinde textele constituţionale pretins a fi încălcate de dispoziţiile criticate, astfel că cererea nu poate reprezenta o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate.
În consecinţă, în lipsa indicării unui text constituţional încălcat, ca cerinţă minimă de sesizare a Curţii Constituţionale, este evident că cererea părţii nu poate fi calificată în sensul dorit de aceasta. Dintr-o a doua perspectivă, instanţa a reţinut că, şi în situaţia în care reclamantul ar fi indicat un text din Constituţia României pe care dispoziţiile criticate l-ar fi încălcat, excepţia trebuia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, ca o cerinţă esenţială prev.de art.29 alin.1 din Legea nr.47/ 1992, iar în lipsa unei astfel de legături excepţia de neconstituţionalitate este irelevantă. În contextul cauzei de faţă, reclamantul Noni Iordache a expus doar propria interpretare cu privire la dispoziţiile legale ce fac obiectul cererii de sesizare, fără a expune o veritabilă legătură cu obiectul cererii introductive de instanţă. Pentru considerentele anterior expuse, Tribunalul a menționat că va respinge cererea lui Noni Iordache de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă. Această decizie a fost luată pe 16 iunie 2025. Noni Iordache a formulat recurs, care a fost anulat de Curtea de Apel București pe 4 decembrie 2025.