Cauza morții elevului de 15 ani în curtea unei școli din Bacău, încă un mister. Cum putea fi salvat, totuși, adolescentul

Există mai multe ipoteze cu privire la cauza morții elevului de 15 ani din Bacău, care s-a prăpădit în curtea școlii, într-o pauză. Dincolo de misterul legat de ce i-a provocat decesul, există o controversă uriașă cu privire la felul în care au reacționat autoritățile medicale.

Cauza morții elevului de 15 ani în curtea unei școli din Bacău: principalele ipoteze vehiculate

Tragedia care s-a produs pe 20 mai 2026 în comuna Parincea din județul Bacău a deschis o adevărată cutie a Pandorei în legătură cu modalitatea în care s-a intervenit la fața locului, după repetate apeluri la 112. Între timp, au apărut diferite ipoteze legate de cauza decesului. Directorul școlii unde învățat elevul ne-a declarat că medicii au transmis că adolescentul ar fi putut suferi de o problemă cardiacă nedepistată, în ciuda faptului că nu dădea semne de boală, fiind extrem de activ pe plan sportiv, pasionat de fotbal. S-a luat în calcul, de asemenea, și varianta înecului cu mâncare, căci în momentul în care a murit acesta avea un sandwich în mână. Nimic nu este confirmat, însă, oficial, până la această oră.

Au existat mai multe informații contradictorii în acest caz, pornind de la bâlbâiala celor de la SAJ Bacău atunci când au explicat cu dificultate de ce nu s-a ajuns cu un echipaj medical rapid la școală. Inițial, s-a spus că nu exista niciun medic disponibil, lucru care a fost infirmat ulterior. Se pare că singurul medic de pe ambulanță disponibil a ajuns la două ore după apeluri, prima oară considerând că acest caz nu e atât de grav și se poate descurca și o asistentă.

Ce a aflat directorul școlii că ar fi luat în calcul doctorii: tânărul, posibile probleme cardiace nedepistate?

Putea fi, totuși, salvat, dacă adolescentul era încă de la prima intervenție pe mâinile unui doctor? FANATIK a stat de vorbă cu doi medici, o specialistă în intervențiile ambulanțelor în situații de urgență și un urgentist. De asemenea, directorul școlii ne-a spus despre ipoteza care a fost vehiculată, neconfirmată oficial, imediat ce copilul a fost investigat sumar, în primele momente de la intervenție. „Rezultatele autopsiei nu au venit încă, însă există posibilitatea să fi fost vorba despre un infarct, nu despre înec. Copilul avea în mână un sandwich sau ceva de mâncare, iar probabil de aici a pornit ipoteza că s-ar fi înecat. Confirmarea oficială va veni astăzi.

Nu pot să-mi dau cu părerea, pentru că nu sunt specialist, însă medicul de pe ambulanță a spus că ar putea fi vorba despre o afecțiune care nu fusese depistată. A fost doar o opinie, nimic oficial. Copilul făcea educație fizică și sport, avea adeverință medicală și nu fusese înregistrat cu probleme de sănătate. Tocmai de aceea medicul a spus că ar putea fi o afecțiune nedepistată, un infarct sau un AVC. Tatăl lucrează în construcții și nici el, nici mama, nici fratele nu au probleme de sănătate. Mâine va avea loc înmormântarea. Este o nenorocire fără margini, mai ales într-o comunitate mică. Oamenii sunt rude între ei, verișori, prieteni, iar nimeni nu a semnalat vreodată probleme de sănătate. Vă dați seama că vestea a căzut ca un fulger peste noi”, ne-a spus Marian Ghet, directorul școlii gimnaziale din Parincea, în exclusivitate.

Alice Grasu, despre intervențiile ambulanțelor cu sau fără medic

Putea fi salvat băiatul dacă sosea din prima o ambulanță cu medic și nu doar un asistent? Care e diferența între cele două situații? Alice Grasu, manager general al unui serviciu de ambulanță, susține că, în mod normal, ambulanțele cu sau fără medic au toate dotările necesare pentru o intervenție promptă, cu diferența că medicul are competențe categoric diferite față de un asistent: „Ambulanțele și cu asistent sunt ambulanțe care au toate dotările necesare intervenției prompte într-un caz de urgență majoră. Este greu de spus dacă șansele ar fi existat în cazul în care ar fi fost nu ambulanță cu medic și nu cu asistent ca în cazul din Bacău.  Sigur, medicul are mai multe competențe categoric, față de un asistent. Medicul are mult mai multe mijloace să intervină și mai multe competențe fiind medic”.

Medicul Tudor Ciuhodaru crede că adolescentul putea fi salvat dacă ajungea din prima un medic cu ambulanța

FANATIK a stat de vorbă, după cum spuneam, și cu medicul Tudor Ciuhodaru de la Iași, care ne-a zis că, din informațiile pe care le-a spicuit în legătură cu acest caz, vorbind, însă, la modul general, adolescentul avea o șansă la viață dacă medicul ajungea în timp util, nu după aproape două ore. „Băiatul a murit cu zile. Dacă s-ar fi intervenit mult mai repede și la maxim de eficiență, lucrurile ar fi fost clar cu totul și cu totul altfel. Sistemul de urgență este departe de ceea ce ar trebui să fie, asta în primul rând. Apoi, un singur medic pe tot județul este iar alarmant. Și o să fie din ce în ce mai puțin, pentru că nu mai face nimeni medicină de urgență, terapie intensivă. Condițiile de muncă sunt extrem de grele și au dispărut și facilități salariale. Gărzile nu le sunt recunoscute ca vechime în muncă. Ziua când ești la serviciu, ai un salariu. Noaptea când muncești și ești de gardă, ai la jumătate.

Gândiți-vă că medicul vine cu șase ani de facultate și încă cinci ani de rezidențiat. Sunt diferențe enorme de pregătire, de acces la medicație, de acces la ceea ce poate și manevre trebuie să facă. Nu vreau să fac comparații. Fiecare are segmentul lui bine definit. În jumătate de oră, un pacient care trebuie resuscitat, după trei minute nu mai are creier, funcții neurologică. Este, însă, o viață care ar fi putut fi salvată. Din punctul meu de vedere, intră la categoria morți evitabile”, a declarat conf. dr. univ. Tudor Ciuhodaru, pentru FANATIK.

Verdict dur al medicului urgentist: „Din păcate, e încă o viață pierdută”

Specialistul UPU a atras, printre altele, și atenția asupra problemelor grave din sistemul de intervenție de urgență și a subliniat că tragedii precum cea recentă ar putea fi evitate dacă ambulanțele ar fi dotate corespunzător și dacă populația ar avea cunoștințe minime de prim ajutor. Acesta a explicat cât de important este ca fiecare caz critic să beneficieze de intervenția unui medic și a unei asistente, dar și de acces rapid la echipamente esențiale, precum defibrilatoarele.

„Era de ajutor ca ambulanța să fie dotată cu medic și asistentă, nu unul pe turat pe tot județul. Să fie la toate cazurile critice medic și asistentă. Până că nu vor exista defibrilatoare în școală. Până că nu va exista medicină în școală, până când fiecare șofer nu va fi un fel de paramedic. Așa cum e afară, când ai examen la o școală de șofer, trebuie să faci obligatoriu un curs de prim ajutor. Deci, suportul vital de bază îl poate face oricine cu mâinile goale. E făcut ca să câștigi timp, până când vine și partea cealaltă, care are acces și la medicație. Dar și când vorbim de defibrilare, când vorbim de ventilație mecanică. O sumedenie de substanțe în succesiune. Depinde de ce găsești acolo. De la simpatico-mimetice folosite în cursul resuscitării, până la tot felul de substanțe care pot reechilibra tot ce înseamnă  dezechilibre hidroelectrolitice și acidobazice. Astea le face un doctor. Este cu o moarte evitabilă. Eu sunt convins că vor mai fi foarte multe de acum acolo. Din păcate, e încă o viață pierdută”, a ținut să mai precizeze medicul urgentist.