De ce e lumea nemulțumită de Nicușor Dan la doar un an de când a ajuns președintele României: „Mandat sub asediu”
La doar un an de la instalarea la Cotroceni, președintele Nicușor Dan se confruntă cu o erodare accelerată a încrederii populației, într-un climat destul de tensionat și o Românie mai polarizată ca oricând. Conform noilor date ale unui sondaj INSCOP, aproape 70% dintre români sunt nemulțumiți de activitatea șefului statului, un procent destul de îngrijorător pentru un lider care în câteva zile împlinește 12 luni de când a fost învestit în cea mai înaltă funcție din țară.
Lumea, nemulțumită de Nicușor Dan după doar un an de mandat prezidențial. Explicațiile pentru cel mai recent sondaj INSCOP
În mod paradoxal, aceeași cercetare sociologică realizată în intervalul 11-14 mai 2026 indică faptul că aproape jumătate dintre români îl văd pe președinte ca pe un factor de mediere între partide și liderii politici în criza declanșată după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Cu alte cuvinte, Nicușor Dan e perceput ca o figură moderatoare, dar și ca un lider care nu reușește să producă schimbările pentru care mulți l-au votat în mai anul trecut.
Profesorul universitar și politologul Cristian Pîrvulescu explică, într-o scurtă analiză făcută pentru FANATIK, că nemulțumirea masivă față de președinte nu poate fi redusă doar la ideea unor greșeli personale sau strategice. „Nu aș vorbi despre greșeli în sensul clasic. Cele 70% de nemulțumire nu măsoară un eșec personal al lui Nicușor Dan, ci o țară fracturată, în plin război hibrid, cu instituții erodate”, spune politologul.
Politologul Cristian Pîrvulescu dă vina pe criza fiscală gestionată de Bolojan: costul politic a ajuns, inevitabil, și la Cotroceni
În opinia lui Pîrvulescu, actualul președinte a ajuns la Cotroceni într-un moment cât nu se putea mai nepotrivit pentru ca un politician să își mențină capitalul de încredere care i-a fost girat de electorat. Datele sociologice arată că încrederea în guvern a coborât la 18%, iar în Parlamentul României la 12%, cifre care descriu o ruptură majoră între cetățeni și politicieni.
„Președintele a moștenit o criză fiscală pe care premierul a gestionat-o prin austeritate, iar costul politic s-a transferat inevitabil și asupra Cotrocenilor. Între timp a fost atacat simultan din toate părțile”, mai explică Pîrvulescu. Sondajul INSCOP arată că nemulțumirea este alimentată în special în zona electoratului AUR, unde ostilitatea față de președinte atinge cote uriașe.
Cum poate recupera Nicușor Dan procentele pierdute
Pentru mulți dintre cei care l-au votat, imaginea unui președinte tehnocrat, rezervat și preocupat mai degrabă de echilibre instituționale decât de spectacol politic începe să devină insuficientă într-o perioadă în care societatea cere reacții rapide și mesaje ferme.
Aici apare una dintre cele mai mari probleme ale mandatului său. În încercarea de a rămâne neutru și echilibrat, Nicușor Dan riscă să fie perceput drept absent sau lipsit de autoritate într-un moment în care scena publică este dominată de conflicte și radicalizare.
Cristian Pîrvulescu consideră însă că tocmai această neutralitate reprezintă și una dintre explicațiile pentru care aproape jumătate dintre români îl văd drept un factor de echilibru. „Faptul că 49% dintre români îl văd totuși ca pe un factor de temperare a tensiunilor e capitalul său politic de bază. Ca să recâștige teren, trebuie să transforme criza guvernamentală într-o demonstrație de arbitraj instituțional pentru a găsi susținere pentru un guvern funcțional, pro-occidental, cât mai repede votat. Pentru asta discursul trebuie transferat dinspre „administrarea tăierilor” spre președinte ca garant al stabilității și direcției europene”, ne-a spus Pîrvulescu.
Primul an de mandat, unul de „supraviețuire instituțională”
Sondajul mai arată clar că polarizarea este deja extremă. Dacă electoratele PSD, PNL și USR apreciază într-o anumită măsură eforturile de mediere ale lui Nicușor Dan, votanții AUR îl consideră într-o proporție covârșitoare responsabil pentru amplificarea conflictelor politice. În același timp, comparația cu premierul Ilie Bolojan devine inevitabilă. Deși și șeful Guvernului are procente ridicate de nemulțumire, acesta păstrează un bazin solid de susținere în rândul electoratului liberal și al mediului urban mare. În cazul lui Nicușor Dan, percepția este mai difuză și mai greu de consolidat politic.
Până în acest moment, mandatul lui Nicușor Dan poate fi definit mai degrabă ca o supraviețuire instituțională decât ca o încercare de producere a unor reforme majore ori realizarea unor proiecte politice spectaculoase. „L-aș caracteriza ca pe un mandat de supraviețuire instituțională sub asediu, nu de transformare. Un președinte care încearcă să rămână neutru într-un sistem care nu mai tolerează neutralitatea. După un an, prestația președintelui este proba că instabilitatea politică românească e structurală, nu conjuncturală”, a încheiat Pîrvulescu, pentru FANATIK.