Au construit o groapă de gunoi pe munte, acum UE cere 6,5 milioane de euro înapoi. Cum încearcă CJ Suceava să scape de plată

Consiliul Județean (CJ) Suceava trebuie să returneze aproximativ 6,5 milioane de euro către Uniunea Europeană după ce administrația locală nu a reușit să deschidă groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș construită și cu fonduri europene. Gheorghe Șoldan, președintele CJ Suceava ne-a transmis că așteaptă răspunsul Comisiei Europene și al Ministerului Proiectelor și Investițiilor Europene pentru ca suma să nu fie restituită, ci investită într-un alt depozit de deșeuri, într-o altă locație din județ.

Miza celor 7 milioane de euro

Reamintim că încă din 2007, CJ Suceava a început demersurile să construiască o groapă de gunoi pe o culme muntoasă, Pasul Mestecăniș din comuna Pojorâta, într-o zonă declarată stațiune turistică. Lucrările de construcție au fost finalizate în 2016, dar investiția nu a fost utilizată niciodată. Asta pentru că CJ Suceava nu a reușit să deschidă depozitul de deșeuri de la Mestecăniș din cauza opoziției organizațiilor civice și a comunității. Groapa de gunoi a fost construită la propriu într-un vârf de munte, unde vântul ar fi luat deșeurile și le-ar fi purtat chiar și distanță de câțiva kilometri, așa cum reiese din reclamațiile depuse în instanță de contestatarii proiectului, așa cum reiese din datele consultate de FANATIK.

„Am ajuns la concluzia că nu este un proiect util. În plus, am și promis în campanie (n.r – cea din 2024) că dacă ajung președinte al consiliului județean nu voi deschide această groapă de gunoi. Vreau să mă țin de cuvânt. CJ poartă un dialog cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a convinge Comisia Europeană ca plata despăgubirilor să fie cât mai mică. În acest moment nu se mai pune problema deschiderii acestui depozit de deșeuri”, ne-a explicat Gheorghe Șoldan. La rândul său, reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ne-au conformat că se încearcă găsirea unei formule în care banii să nu fie returnați la UE, ci să fie investiți în alte proiecte utile ale comunității locale.

Groapa de gunoi de la Mestecăniș a făcut parte din amplul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Suceava, proiect finanțat în mare parte din bani europeni. Valoarea totală a finanțării acordate de Uniunea Europeană pentru această componentă a fost de aproximativ 27 de milioane de lei, echivalentul a aproape 6,5 milioane de euro la cursul din 2011.

Întregul sistem de gestionare a deșeurilor implementat în județ – în care intra și depozitul de deșeuri din Mestecăniș – a beneficiat de o finanțare europeană de circa 150 de milioane de lei, în timp ce contribuția autorităților locale s-a ridicat la aproximativ 33 de milioane de lei. În ciuda investiției consistente, depozitul nu a fost pus niciodată în funcțiune, deși lucrările au fost terminate încă din anul 2016.

Groapă de gunoi de la Mestecăniș, o idee „Made in Romania”

Investiția din Pasul Mestecăniș este probabil una dintre cele mai vechi, cunoscute și ciudate investiții din fonduri europene din România. Zona aleasă pentru amplasarea depozitului se află între localitățile Pojorâta și Fundu Moldovei, într-un peisaj montan cunoscut pentru potențialul turistic și pentru traseele naturale din Bucovina.

Gunoiul lăsat în bătaia vântului

Pe parcursul proiectului au fost formulate numeroase avertismente privind riscurile asociate amplasamentului. Cele mai mari riscuri, din punctul de vedere al organizațiilor de mediu, erau cele legate de faptul că vântul ar fi împrăștiat gunoiul și mirosul la zeci de kilometri distanță. În plus, organizațiile de mediu au susținut că terenul prezintă probleme de stabilitate și permeabilitate ridicată, iar eventualele infiltrații de levigat ar putea afecta pânza freatică și izvoarele din zonă.

Mai multe organizații de mediu, printre care Greenpeace România, Eco Suceava și Asociația Bucovina Curată, au organizat ani la rând proteste și acțiuni publice împotriva proiectului. Activiștii au descris proiectul drept „groapa de gunoi din vârful muntelui”, acuzând faptul că acesta încalcă principiile de mediu promovate de Uniunea Europeană.

O groapă de gunoi într-o stațiune turistică

Una dintre cele mai mari controverse legate de proiect a fost amplasarea acestuia într-o zonă cu profil turistic. Pasul Mestecăniș este una dintre principalele căi de acces dintre Bucovina și Transilvania, traversată de DN 17/E58 și frecventată anual de mii de turiști. Comuna Pojorâta, unde a fost construit depozitul, a primit în 2017 statutul de stațiune turistică de interes local printr-o hotărâre a Guvernului României.

Localnicii și operatorii din turism au susținut constant că imaginea zonei ar fi fost grav afectată dacă groapa de gunoi devenea funcțională. Depozitul se află la aproximativ 700 de metri de popasul Mestecăniș și la mică distanță de pensiuni și locuințe. „Nu putea fi găsit un loc mai prost pentru amplasarea unei gropi de gunoi, nici dacă se căuta intenționat, decât un vârf de munte, între depresiuni, unde bate vântul foarte puternic. În plus, zona a fost declarată, e adevărat – ulterior, și zonă turistică, ceea ce demonstra că autorizațiile inițiale au fost greșite și acordate sub presiune politică. Nu se putea greși mai mult”, se precizează într-unul dintre documentele organizațiilor de mediu care au contestat investiția.

La decizia Comisiei Europene

Pentru că obiectivul finanțat nu a devenit operațional, autoritățile europene consideră că proiectul nu și-a îndeplinit scopul pentru care a fost aprobat. Potrivit regulilor privind utilizarea fondurilor europene, în astfel de situații beneficiarul este obligat să ramburseze integral sau parțial finanțarea primită.

„Proiectul nu a atins indicatorii de rezultat prevăzuți în contractul de finanțare, întrucât obiectivul de investiție nu a devenit operațional. În aceste condiții, beneficiarul trebuie să restituie integral sau parțial finanțarea”, au precizat oficiali ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Însă, nu s-a ajuns la o decizie finală privind restituirea banilor de către CJ Suceava. „Sper să găsim înțelegere la Comisia Europeană și să nu plătim toată suma. Să o plătim parțial sau suma să se adauge fondurilor destinate județului Suceava”, a spus Gheorghe Șoldan.

Astfel, Gheorghe Șoldan, ne-a asigurat că speră într-o decizie favorabilă. „Eu am promis că nu se va deschide această groapă de gunoi și intenționez să mă țin de cuvânt. Chiar dacă plata despăgubirilor este una importantă pentru bugetul CJ Suceava, eu așa am promis comunității locale care își dorește acest lucru: ca depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș să nu fie deschis fiind o problemă de mediu”, a explicat acesta pentru FANATIK. CJ Suceava speră să folosească cele 7 milioane de euro într-un nou depozit de deșeuri, dar într-o zonă sigură din punct de vedere ecologic. Cât despre actuala groapă de gunoi de la Pojorâta, ea ar putea deveni o atracție turistică. Gheorghe Șoldan să gândește să spațiul poate fi folosit pentru târguri tematice și alte evenimente turistice.

Vinovații de serviciu: Gavril Mîrza și Gheorghe Flutur

În anul 2007, când s-a întocmit proiectul și s-a obținut finanțarea europeană, președintele Consiliului Județean Suceava era Gavril Mîrza, membru PSD. El a condus CJ Suceava în perioada 2004–2008, înainte ca funcția să fie preluată de Gheorghe Flutur, după alegerile locale din 2008. Gavril Mîrza era una dintre figurile importante ale PSD în județ în perioada în care a fost lansat proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Suceava (SMID), inclusiv depozitul de la Mestecăniș. În primăvara anului 2007, Gavril Mîrza a trimis Consiliului Local al comunei Pojorâta adresa nr. 2826 prin care a cerut 10 hectare de teren pentru crearea Depozitului Ecologic de Deșeuri Pojorâta în zona Mestecăniș. Acesta a fost primul pas pentru groapa de gunoi din vârful munților din Suceava.

Însă, Gheorghe Flutur (președinte CJ suceava până în 20224) a făcut cel care a făcut o obsesie din dorința de a deschide o groapă de gunoi în vârf de munte într-o stațiune turistică. În plus, în mandatul său au început lucrările, anul 2011, finanțate cu fonduri europene. Gheorghe Flutur nu ne-a răspuns la apeluri și la mesajele legate de groapa de gunoi din comuna Pojorâta.

Conflictul privind legalitatea proiectului dintre CJ Suceava și organizațiile de mediu și comunitățile locale a ajuns și în instanțele de judecată. Procesele au început în 2017 și au continuat ani la rând, fiind contestate atât autorizațiile, cât și procedurile de mediu utilizate pentru aprobarea investiției. CJ Suceava a făcut chiar un contract de reprezentare în acest proces cu casa de avocatură a lui Valeriu Stoica, fost coleg în PNL cu Gheorghe Flutur și fost ministru al Justiției (decembrie 1996 – decembrie 2000), așa cum reiese dintr-un răspuns al CJ Suceava.

Casa de avocatură a lui Valeriu Stoica a susținut chiar că autorizațiile de mediu nu pot fi contestate de locuitori din alte județe decât Suceava, asta pentru că acțiunile în instanță au fost începute de avocați din județul Cluj. După ce instanțele din România au fost de acord cu această logică, o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a stabilit că accesul la justiție în probleme de mediu nu trebuie să fie excesiv de costisitor pentru cetățeni.

Proiect inutil, dar ținut sub pază

Lucrările pentru realizarea gropii de gunoi au fost executate de compania austriacă Bilfinger Baugesellschaft mbH, în asociere cu firma românească Concret Construct AG SRL. Contractul pentru realizarea investiției a avut o valoare de peste 27 de milioane de lei fără TVA.

Deși groapa de gunoi de la Mestecăniș nu a fost deschisă niciodată, Consiliul Județean Suceava continuă să cheltuiască bani pentru administrarea și securizarea amplasamentului construit cu fonduri europene.

În mai 2025, CJ Suceava a atribuit un nou contract pentru paza depozitului ecologic de la Pojorâta–Mestecăniș, în valoare de aproximativ 406.000 de lei fără TVA, echivalentul a circa 95.000 de euro anual. Contractul vizează asigurarea securității permanente a obiectivului, inclusiv a stației de tratare a levigatului și a infrastructurii deja realizate prin proiectul european. Autoritățile susțin că paza este necesară pentru conservarea investiției și prevenirea degradării sau furturilor, chiar dacă depozitul nu este și nu va mai fi pus în funcțiune.