Mitul austerității pentru șefii din Energie. Cum au reușit directorii companiilor de stat să-și mărească veniturile, chiar sub tăierile lui Bolojan

Una dintre criticile ce i se aduc premierului Ilie Bolojan este că cea mai mare parte a costurilor pentru reducerea deficitului bugetar a fost suportată de către românii cu venituri reduse. Asta pentru că mare parte din plusul în vistieria statului s-a făcut prin înghețarea pensiilor și majorarea TVA-ului. Marile reforme, poate cu excepția pensiilor speciale, au fost fie amânate, fie blocate. În teorie, șefii marilor companii de stat ar fi trebuit să resimtă imediat efectul acestor reforme în momentul în care premierul a cerut plafonarea indemnizațiilor. Realitatea arată însă că, cel puțin pentru anul 2025, câștigurile acestora nu au fost afectate, adevăratul test fiind anul 2026.

Veniturile șefilor companiilor de stat, tăiate pe hârtie

Una dintre reformele lui Bolojan, care a trecut totuși de opoziția internă făcută de social-democrați, a fost plafonarea indemnizațiilor șefilor marilor companii de stat. Anunțate încă de la preluarea mandatului, ele au fost adoptate de către Legislativ la finalul lunii octombrie a anului trecut. FANATIK a scris pe larg despre acest aspect, arătând că marea lovitură reușită de premier a fost în plafonarea drastică a indemnizațiilor variabile.

Concret, șefii acestor companii ajungeau la indemnizații brute de peste două milioane de lei în special datorită acestei plăți, care era condiționată de îndeplinirea unor indicativi economici, cel mai adesea fixați de așa natură încât nimeni nu-i putea rata. Astfel, CEO-ul unei companii de top de stat avea o indemnizație fixă de 4 – 600.000 lei pe an, la care se adăuga apoi, o indemnizație variabilă bombă, care în unele cazuri ajungea și la 1,5 – 1,7 milioane lei. Prin măsurile adoptate de Guvern, companiile cu pierderi sau datorii al stat nu mai puteau acorda indemnizații variabile, iar acolo unde ele s-au acordat în continuare s-a aplicat o plafonare drastică. Practic, aceste sume nu mai puteau depăși de două ori valoarea indemnizației medie pe ramura de activitate.

Și indemnizațiile fixe lunare au fost plafonate, fiind stabilită la de 5 ori câștigul mediu pe ramura de activitate la marile companii de stat care sunt și listate la bursă. Acest lucru a condus la situația paradoxală ca indemnizațiile fixe lunare să crească imediat până la noua limită permisă de lege – toate companiile au stabilit valoarea maximă permisă de lege – în condițiile în care mulți directori aveau salarii lunare mai mici decât noul plafon.

Cu cât și-au redus bugetele companiile de stat

În ciuda acestor majorări, datele pentru anul în curs arată că marile companii de stat din energie și-au redus semnificativ bugetele pentru indemnizațiile conducerii. Practic, cu rarele excepții ale companiilor unde nu erau în vigoare contracte de mandat, plafonările impuse de premierul Bolojan se observă abia în bugetele din acest an.

Spre exemplu, Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat, a plătit anul trecut și cele mai mari indemnizații variabile dintre toate companiile de stat. Anul trecut, bugetul pentru indemnizațiile conducerii s-a ridicat la suma (impresionantă) de 18 milioane lei. Pentru anul acesta, suma alocată a scăzut cu aproape 45% până la 10 milioane lei (mai exact, 10,3 milioane lei). Suma apare și în estimările pentru anii 2027 și 2028, ceea ce arată că reducerea are la bază elemente fundamentale (un alt mod de calcul al indemnizațiilor).

Situația se poate observa și la alte companii din sectorul energetic. Spre exemplu Nuclearelectrica, o altă companie de stat unde directorul general a încasat o indemnizație de peste două milioane de lei, a propus o reducere a bugetului pentru indemnizații de peste 59%. Mai exact, suma alocată în 2025 pentru șefii companiei a fost de 6,5 milioane lei (o sumă de trei ori mai mică decât la Hidroelectrica). Pentru anul curent, suma bugetată a fost de 2,65 milioane lei (cu aproape 60% mai mică). Pentru anii următori, estimările arată o creștere marginală, de câteva procente, până la 2,7 milioane lei – ceea ce, din nou, indică că noul buget are la bază o altă formulă de calcul.

Transeletrica, o altă companie de stat care a avut propriul război cu premierul Bolojan, și-a redus și ea semnificativ cheltuielile cu indemnizațiile șefilor. Suma propusă în proiectul de buget pe 2026 este de 5,88 milioane lei. Suma este într-o creștere ușoară față de ce a cheltuit compania în 2025, mai exact, 5,6 milioane. Acest lucru se datorează faptului că plafonările impuse de Guvern au intrat în vigoare încă din timpul anului. La începutul lui 2025, suma aprobată inițial era de 7,5 milioane lei, însă compania a plătit cu 1,9 milioane lei mai puțin.

O altă scădere spectaculoasă se poate observe și la Transgaz, o altă companie cu capital majoritar de stat de top. Astfel, dacă în anul 2025 compania aloca pentru indemnizațiile conducerii suma de 6,4 milioane lei, în propunerea pentru 2026 suma alocată este de 2,99 milioane lei. Vorbim astfel de o scădere cu peste 50% față de anul precedent.

Câți bani a pierdut efectiv „cel mai bine plătit bugetar”

Ion Sterian, directorul general și președintele CA-ului Transgaz, a fost numit de către presă „cel mai bine plătit bugetar al țării”, asta după ce în anul 2024, pentru prima oară, acesta își publica declarația de avere. Suma încasată de la compania de stat era de 1,9 milioane lei, vorbim de o sumă netă, ceea ce la data respectivă reprezenta un record chiar și pentru companiile de stat din sectorul energetic. Cea mai mare parte din această sumă, circa 1,4 milioane mai exact, provenea din indemnizația variabilă pe care acesta reușea să o încaseze în fiecare an în proporție de 100%.

În teorie, șefii din Energie precum Ion Sterian ar fi trebuit să fie printre cei care resimt din pline efectele reformele Guvernului Bolojan, adică printre cei care suportă mare parte din costurile reducerilor cheltuielilor statului. Realitatea arată însă că, cel puțin pentru anul 2025, veniturile acestuia au crescut (situația pare că se va schimba în 2026, asta dacă plafonările nu sunt eliminate între timp de către un nou Executiv).

Ce s-a întâmplat în fapt? Remunerația variabilă a șefului Transgaz a scăzut în anul trecut de la 1,4 milioane lei la doar 844.000 lei. Până în luna iulie, când Ilie Bolojan a cerut plafonarea indemnizațiilor variabile adoptate apoi de AGA, a fost în vigoare fostul contract de mandat. Asta înseamnă că, pentru primele șapte luni din an, Ion Sterian a încasat sumele prevăzute de vechiul contract, mai exact 837.000 lei („495.000 Eur x1x 5,0985 eur x207 zile/365 zile) =1.431.282 lei brut – contribuții = 837.300 lei net”).

„Pentru perioada 01.01.2025 – 26.07.2025, potrivit HAGOA nr. 1 din 20 ianuarie 2022, art. 3, s-au aprobat limitele generale ale componentei variabile a remunerației directorilor SNTGN TRANSGAZ S.A., astfel: Director General – Componenta variabilă în limita sumei de 495.000 euro/brut/an”, se arată în raportul de remunerare al companiei, document ce urmează să fie aprobat la finalul lunii mai de AGA.

Din data de 27 iulie și până la finalul anului a fost în vigoare noul plafon impus de Guvern, adică de două ori salariul mediu pe ramura de activitate. Cu un plafon nou maxim de aproape 27.000 lei, calculul efectiv arată că pentru 158 de zile, directorul general a încasat suma de 11.665 lei, adică 6.824 lei net.

Asta înseamnă că din indemnizația variabilă totală de 844.124 lei net, 837.300 lei provin din cele 207 zile de regim vechi. Practic, impactul real al reformei s-a resimțit în a doua jumătate a anului, când variabila a căzut de la echivalentul a ~495.000 euro/an la 26.946 lei/an (~5.400 euro/an). O tăiere de 98-99% pe componenta variabilă în regimul nou.

Mai mulți bani pentru șeful Transgaz în 2025

Raportul de remunerare al companiei arată însă o surpriză în ceea ce privește veniturile lui Ion Sterian pentru anul 2025. Așa cum FANATIK a scris anterior, în iulie 2025, când Ion Sterian a semnat noul contract de mandat – acesta tocmai ce trecuse printr-o procedură de selecție în care fusese ales noul șef al companiei – indemnizația fixă a crescut de la 54.276 lei brut/lună la 80.838 lei brut/lună.

Documentul citat arată că directorul Transgaz a încasat, pe lângă cei 1.442.947 lei but indemnizația variabilă, încă 858.000 lei, indemnizația fixă brută. Rezultă un total brut de peste 2,3 milioane lei, ceea ce înseamnă un net de peste 1,5 milioane lei. ( 844.124 lei indemnizație variabilă + 518.064 lei net indemnizația fixă pentru tot anul + 138.004 lei net, zile de concediu compensate).

De altfel, chiar raportul companiei arată că, raportat la anul 2024, directorii executivi ai companiei au încasat o indemnizație mai mare cu aproape 11%. Concret, indemnizația medie încasată de cei doi directori (directorul general și cel financiar) s-a ridicat în 2024 la 2,1 milioane lei (brut). În 2025 această sumă ajunge la 2,33 milioane lei brut (directorul general a avut probabil o indemnizație brută de aproape 2,46 milioane lei).

În concluzie, la nivel de an, în buzunarul brut al directorului au intrat cu 231.365 lei mai mult în 2025 față de 2024. Deci, per ansamblu, anul 2025 a fost mai profitabil pentru el.

Practic, în anul 2025 tăierile impuse de premierul Ilie Bolojan nu s-au resimțit și la nivelul directorilor Transgaz pentru că mărirea de salariu fix din iulie a fost atât de mare încât a acoperit scăderea variabilei.

Concluzia este că reformele lui Bolojan se vor resimți abia în anul curent, unde totalul brut al directorului scade de la 2,33 milioane lei la 0,82 milioane lei. Aceasta este prăbușirea care se vede în bugetele pe 2026 ale companiilor din sectorul energetic, însă ea va fi menținută doar dacă viitorul Guvern nu va renunța la plafonarea indemnizațiilor variabile.