Misterioasele cutremure în lanț de la Satu Mare și legătura cu Proiectul Corvinus. Investitorul principal, un sponsor al regimului Trump

Proiectul Corvinus, deținut de statul maghiar și un finanțator al Partidului Republican din SUA, reprezintă un potențial pericol pentru România, potrivit unui punct de vedere transmis de INFP către Ministerul Mediului.

Cutremurele inexplicabile de la Satu Mare

Zeci de cutremure, cel mai mare de magnitudine 4 pe Richter, au fost înregistrate în ultimele luni în zona municipiului Satu Mare, considerată lipsită de ”tradiție” seismică. Cele mai multe s-au produs în octombrie 2025, atunci când Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) a emis 17 avertizări într-o singură zi.

Misterioasele mișcări seismice ar putea avea legătură cu un proiect de anvergură desfășurat la granița cu România. Este vorba despre proiectul de extindere a exploatării de gaze naturale și condensat de șist Corvinus, din regiunea Bekes. Aici, extracția se efectuează printr-o metodă controversată, adică prin fracturare hidraulică (fracking), interzisă în multe state din UE.

Franța, Bulgaria sau Germania se află printre statele care interzic sau restricționează sever extracția prin fracturare hidraulică din cauza riscurilor semnificative de mediu, a principiului precauției, a densității mari a populației și a opoziției publice.

Ce înseamnă și de ce este periculoasă fracturarea hidraulică în extragerea gazelor de șist

Procedura de fracking implică injectarea sub presiune a unor cantități uriașe de apă amestecată cu nisip și substanțe chimice toxice. Unele studii, precum cel realizat în 2022 de Interfaith Center fost Sustainable Development susțin că aceste substanțe pot contamina pânza freatică și apele subterane. De asemenea, fracturarea poate duce la scurgeri de metan, un gaz de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, contribuind la schimbările climatice. Nu în ultimul rând, activitățile de fracturare hidraulică pot provoca micro-cutremure.

În ciuda acestor avertismente ale specialiștilor, UE nu a interzis total această practică, însă legislația europeană a făcut ca acest tip de exploatare să fie dificilă și costisitoare. De asemenea, Convenția ONU de la Espoo (Finlanda) din 1991 stipulează că în situația în care un proiect poate avea efect semnificativ asupra mediului dintr-o țară vecină, aceasta trebuie consultată.

Proiectul Corvinus se va întinde pe 40 de ani

În anul 2022, Proiectul Covinus a fost declarat de interes public de către guvernul de la Budapesta, care a invocat criza energetică europeană cauzată de războiul din Ucraina. Primele trei sonde au intrat în producție în 2023, iar în decembrie 2024, alte șapte sonde au primit acord de mediu din partea autorității centrale.

Se estimează că Proiectul Corvinus se va întinde pe o durată de 40 de ani, cu o producție de 1,5 milioane de metri cubi de gaz fosil pe zi. Extragerea hidrocarburilor se va face la peste 4.000 de metri adâncime.

”Cartierul general” este în regiunea Bekes, lângă orașul Sarkad. Cel mai apropiat oraș din România este Salonta, la 12 kilometri de perimetrul de exploatare.

Budapesta consideră că nu trebuie să dea explicații României pentru că Proiectul Corvinus nu afectează țara noastră

În martie 2025, România a solicitat oficial să participe la evaluarea impactului transfrontalier asupra extinderii exploatării, în baza Convenției Espoo, cu toate că obligația de a iniția consultări era a Ungariei. Potrivit publicației Profit, ungurii au refuzat propunerea României, motivând că autoritățile de la București ”au ratat” etapa evaluării impactului asupra mediului, finalizată cu patru luni înainte.

Totuși, în decembrie 2025, Budapesta a notificat oficial Ministerul Mediului de la București că nu trebuie să-și facă griji și că Proiectul Corvinus nu afectează țara noastră. Documentul reprezintă o evaluare de impact asupra mediului în context transfrontalier și conține rapoarte de monitorizare a vibrațiilor generale în timpul operațiunilor de fracturare hidraulică și rapoarte de evaluare a investigațiilor solului și apelor subterane.

„Activitățile desfășurate în perimetrul minier Sarkad I nu generează impact transfrontalier. Având în vedere distanța dintre perimetrul minier și frontiera de stat, zona de impact a extracției desfășurate în cadrul perimetrului nu atinge frontiera ungaro-română și, prin urmare, nu poate genera efecte transfrontaliere”, se arată în studiul de mediu transmis de partea ungară.

Ministerul Mediului, prin Diana Buzoianu, pregătea un răspuns dur referitor la proiect

Mai multe ONG-uri au reacționat și au transmis Ministerului Mediului că proiectul prezintă riscuri majore pentru România. De asemenea, Asociația Maghiară a Protecției Naturii a dat în judecată autoritatea care supraveghează forajele, pe care o acuză de lipsă de transparență.

În prezent, mingea se află în terenul României. Ministerul Mediului de la București ar trebui să transmită un răspuns oficial în care să-și exprime poziția referitoare la Proiectul Corvinus. În acest sens, ministrul Diana Buzoianu a solicitat puncte de vedere din partea autorităților competente în domeniul protecției mediului, precum și din domeniul minier și geologic.

O parte din aceste puncte de vedere se regăsesc într-un document transmis de Ministerul Mediului, la solicitarea deputatului PNL Adrian-Felician Cozma, care a interpelat-o pe Buzoianu solicitându-i mai multe informații despre seismele din Satu Mare. Contrar poziției maghiare, partea română admite că ar putea exista o legătură directă între extracția gazelor de șist din Ungaria și activitatea seismică recentă din țara noastră.

INFP către Ministerul Mediului, după cutremurele de la Satu Mare: ”Proiectul Corvinus prezintă riscuri semnificative”

”În contextul utilizării tehnologiilor de fracturare hidraulică, literatura de specialitate și experiența internațională indică posibilitatea apariției unor evenimente seismice induse de mică magnitudine, cu potențial de a genera efecte cumulative asupra structurilor geologice și hidrogeologice. Astfel de fenomene pot avea implicații asupra stabilității formațiunilor geologice și pot conduce la modificări locale ale regimului subteran al apelor, cu potențial impact inclusiv în zonele situate în proximitatea frontierei de stat. (…)

Având în vedere punctul de vedere al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, potrivit căruia Proiectul Corvinus Nyekpuszta prezintă riscuri semnificative cu potențial impact transfrontalier asupra mediului geologic, seismotectonic și hidrogeologic, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va solicita, în răspunsul către partea maghiară, realizarea unei evaluări independente, detaliate, a hazardului seismic și hidrogeologic transfrontalier”, se arată în mesajul Ministerului Mediului către deputatul liberal.

În toamna anului 2025, seismologii au asistat la o activare mai puțin obișnuită a zonei Satu Mare. În luna octombrie, 17 seisme au fost înregistrate în decurs de 24 de ore, cel mai puternic fiind de magnitudine 4.0 pe scara Richter. Două școli din localitate au fost evacuate iar mai multe clădiri vechi au fost afectate în urma seismului din 15 octombrie 2025.

Cutremurele s-au produs la o adâncime mică, de aproximativ 4-5 kilometri, cu epicentrul la sud-est de Satu Mare. În total, aproape 40 de cutremure au avut loc aici, în perioada ianuarie 2025-februarie 2026. Cel mai recent microseism a avut magnitudinea 1,8 și s-a produs la 26 km de Satu Mare, la data de 12 martie 2026.

Speciile de păsări din arii protejate ar putea fi afectate de extracția gazelor de șist

Criticile părții române nu se limitează la cutremurele de la Satu Mare și posibilele lor cauze. Ministerul Mediului intenționează să solicite Ungariei ”o analiză diferențiată a zonelor de influență ale proiectului” corespunzătoare etapelor de construcție și operare în timp, precum și delimitarea unei zone de influență indirectă.

”În acest sens, afirmațiile din documentația transmisă de partea ungară, potrivit cărora amplasarea punctelor de foraj nu ar afecta ariile naturale protejate sau siturile Natura 2000, necesită a fi susținute ori studii de evaluare adecvată și de evaluare a impactului asupra mediului, realizate în conformitate cu cerințele legislației europene și naționale aplicabile, cu luarea în considerare a potențialelor efecte asupra rețelei hidrologice și hidroecologice regionale”, se mai arată în document.

Autoritățile de la București susțin că siturile Natura 2000 cele mai expuse sunt cele de la: Salonta (12 km), Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani (13,4 km), Crișul Negru (15,26 km) și Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru (21,7km).

”În acest context se impune analizarea criteriilor de învecinare, a mobilității speciilor, în special în cazul speciilor de păsări și al chiropterelor, precum și a conectivității ecologice, având în vedere că, în imediata apropiere a frontierei de stat, sunt situare situri din rețeaua Natura 2000 corespunzătoare unor arii naturale protejate similare existente de teritoriul statului vecin”, susțin reprezentanții Ministerului Mediului.

Și apele geotermale din județul Bihor sunt în pericol

Nu în ultimul rând, Proiectul Corvinus ar putea afecta resursele de apă geotermală din județul Bihor. Astfel, activitățile de forare ”pot influența, în anumite condiții, parametrii fizico-chimici ai acviferelor geotermale, respectiv presiunea, temperatura și regimul de curgere”. În acest sens, partea română consideră necesară analizarea detaliată a situației.

Sponsorul lui Donald Trump deține jumătate din Proiectul Corvinus

Exploatarea Corvinus aparține companiei energetice maghiare de stat MVM și gigantului american Aspect Energy, al cărui fondator și președinte este Alex Cranberg, care a efectuat donații de circa două milioane de dolari Partidului Republican din SUA. Înainte de alegerile din 2024, Aspect Energy a virat 500.000 de dolari direct în conturile de campanie ale Trump 47 Committe Inc. Tot în campanie, Alex Cranberg și-a pus avionul său privat, un Dassault Falcon 900 EX, la dispoziția unor oficiali republicani pentru transportul acestora.

Compania afaceristului texan a forat peste 500 de puțuri de exploatare în SUA, Kurdistan, Ungaria, Belize sau SUA. În ianuarie 2026, Cranberg a fost menționat ca fiind în discuții cu oficiali guvernamentali privind oportunități de foraj în Venezuela. El nu ar fi străin nici de negocierile privind resursele Ucrainei însă ar fi fost interesat și de zăcămintele de hidrocarburi ale României, potrivit unor informații apărute în presa economică la începutul anului 2025.