Comunicarea deficitară dintre Ucraina și România putea duce la o „catastrofă comparabilă cu cea din Liban”. Scandalul dronei, văzut din alt unghi

Drona ucraineană care a explodat în Portul Constanța a provocat o reacție dură și tăioasă din partea ministrului apărării, Radu Miruță. Pentru prima oară după mult timp, un reprezentant al guvernului țării noastre s-a rățoit la adresa autorităților de la Kiev, spunând că și-ar dori o comunicare mai promptă data viitoare, căci riscau să moară oameni.

România, la un pas de tragedia devastatoare din Beirut. Fricțiuni între Ucraina și țara noastră

Drona a fost depistată la ora 06:20, iar abia la ora 10:00 România a fost informată de partea ucraineană că acel aparat plutitor urma să explodeze, specificându-se și ora la care era programată detonarea. Asta e ceea ce susține ministrul de la apărare.

De cealaltă parte, Kievul susține că a oferit informații României despre faptul că a pierdut controlul asupra dronei maritime în timp util, fără să se specifice ora exactă, așa cum a făcut-o Radu Miruță. FANATIK a stat de vorbă cu analistul de politică externă Cătălin-Gabriel Done pentru a pune în ordine această degringoladă, iar acesta remarcă faptul că, într-adevăr, comunicarea dintre București și Kiev nu e una strălucită.

Costurile pentru proiectul Neptun Deep ar putea să ne usture după incidentul din Portul Constanța

Mai mult de atât, politologul arată cu degetul către Rusia, Ucraina, dar mai ales către autoritățile române, care au acționat într-o manieră care pune sub semnul întrebării unul din cele mai importante proiecte strategice și energetice: exploatările de gaze din cadrul Neptun Deep.

„Mi-aș permite să citez un proverb rusesc, mai ales că era preferatul lui Kissinger: Crede, dar cercetează. În diplomație niciodată nu se crede pe cuvânt. Sigur, autoritățile ucrainene au fost mai prompte decât cele românești, pentru că au ieșit cu un comunicat. E adevărat că au ieșit înainte cu un comunicat și cei de la Kremlin care a spus că acea dronă nu le aparține, că era una ucraineană, era și evident, de altfel, pentru că se puteau observa specificațiile tehnice ale dronei și putea fi identificată rapid ca fiind una ucraineană.

Eu nu pot înțelege bâlbele autorităților române, care în ultima perioadă parcă au un plan de sădire a neîncrederii cetățenilor. După cazul Galați, a venit cazul Constanța, unul extrem de grav, pentru că el nu face nimic altceva decât să ne arate vulnerabilitățile statului român cu privire la asigurarea securității cetățenilor și mai arată faptul că în continuare după toate aceste probleme noi stăm prost la capitolul comunicare strategică. E un incident destul de grav, care ne demonstrează incapacitatea de reacție a statului.

În relația bilaterală dintre România și Ucraina ar trebui să discute un dialog mai consistent pentru protejarea infrastructurii românești, pentru că de la anul va începe exploatarea din perimetrul Neptun Deep, iar acest război ne vulnerabilizează. Dacă autoritățile nu protejează granițele, cum vor proteja perimetrul de la Neptun Deep? E nevoie de o conlucrare cu autoritățile ucrainene și nu ar strica să se intensifice dialogul cu Kievul, pentru că nimic nu e întâmplător nici la diplomație, nici la război”, a declarat Cătălin-Gabriel Done, pentru FANATIK.

Comparația cu tragedia în care 218 oameni și-au pierdut viața

Întrebat dacă e de părere că proiectul Neptun Deep ar putea fi pus pe pauză după incidentul care a avut loc pe 5 iunie 2026, expertul în politică externă susține că nu crede că se va renunța de tot la investiția de la Marea Neagră, însă un efect ar putea fi. Acesta a mai spus că am fost la un pas de a trăi episodul exploziei devastatoare de la portul din Beirut din august 2020 cauzată de azotatul de amoniu. Atunci, 218 oameni au murit. Drona care a explodat la Constanța a fost foarte aproape de un depozit de azotat de amoniu.

„Cred că ar crește costurile. Vorbim de o exploatare care va avea nevoie de garanții de securitate. Aceste garanții costă. Exploatarea s-ar putea dovedi nefezabilă din cauza războiului. Noi nu am luat în calcul acest eveniment, ce înseamnă un război. Astfel de incidente se vor mai întâmpla. Ele nu sunt singulare cât timp războiul continuă. Depinde cum își vor face autoritățile române datoria. De siguranța navigației se ocupă autoritatea portuară română. Întrebarea e cum a putut ajunge această dronă în dreptul danelor. Imaginați-vă ce se întâmpla dacă această dronă ajungea în dreptul terminalului petrolier. Ar fi fost o catastrofă comparabilă cu ce s-a întâmplat în Liban”, ne-a spus Done.

Analistul Cătălin-Gabriel Done: „Proporțional, responsabilitatea aparține statului român”

FANATIK l-a mai întrebat pe analistul de politică externă pe cine ar trebui să credem între autoritățile de la Kiev și cele de la București cu privire la momentul în care ai noștri au fost informați legat de faptul că mai multe drone ucrainene au fost scăpate sub control de armata vecinilor noștri. Done spune că ar vrea ca Miruță să iasă public cu dovezile pentru a prezenta că, într-adevăr, ucrainenii au dat informările respective la ora 10.

„Mereu sunt alții de vină, nu noi. Războiul ăsta nu e de ieri, de azi, ci din 2022. Noi ar fi trebuit să activăm articolul 4 pentru a convoca consultări cu statele membre NATO pentru a gândi un plan de apărare a apelor teritoriale românești. Aceste drone maritime vor fi supuse în continuare războiului electronic de către Federația Rusă, dar nu putem să excludem cu totul responsabilitatea părților ucrainene și române. Proporțional, responsabilitatea aparține statului român.

Domnul Miruță ar trebui să facă publice notele de informare venite din partea autorităților de la Kiev. Oricât de mult am critica sau am susține Ucraina, când ei ies cu un comunicat vin și cu dovezi solide. Tocmai de aceea, tind să dau dreptate părții ucrainene, căci în România oricum era vineri și, știți și dumneavoastră, vinerea e program scurt în instituțiile statului”, ne-a mai spus Done.