Noul șef de la Hidroelectrica, chemat în instanță pentru că a încasat indemnizație fără să muncească. Ce s-a întâmplat după controlul Curții de Conturi

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica a decis ca, din 29 mai 2026, noul preşedinte al Directoratului și Director General Executiv al companiei să fie Dan Plăveți (57 de ani), pentru un mandat cu durata până la data de 7 noiembrie 2027. Plăveți mai este membru în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz SA, președinte al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, mai deține poziția din consiliul de administrație al Tulcea Gaz SA, dar și pe cea de membru în Consiliul de Administrație de la Transgaz.

Transelectrica a susținut că Dan Plăveți și-a însușit suma cu rea-credință

De-a lungul timpului, Dan Plăveți a mai fost în conducerea altor societăți de stat cum ar fi: Compania Națională Aeroporturi București, Tarom, CFR Călători, ANRE, Transelectrica și Hidroserv. Din declarațiile de avere din anul 2024 reiese că Plăveți a încasat câștiguri salariale în valoare totală de peste 372.000 de lei, cumulate de la Complexul Energetic Oltenia, Tulcea Gaz și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiul București. Plăveți a încasat despăgubiri de peste un milion de lei de la Hidroserv SA, după ce a acționat în instanță compania pentru rezilierea anticipată a contractului său de management.

Numele lui Dan Plăveți figurează ca pârât într-un alt dosar, al cărui obiect este „plata lucrului nedatorat”, în care reclamant este Transelectrica SA, înregistrat pe 14 octombrie 2022 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Transelectrica solicitat instanţei ca să se dispună obligarea lui Dan Plăveți la plata sumei de 4.435 lei cu titlu de sumă nedatorată ca indemnizaţie fixă conform contractului de mandat din 30.06.2017, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare, de la momentul achitării sumei de 4.435 lei şi până la restituirea sumei integral. Transelectrica a menționat că a achitat lui Dan Plăveți, în ultima lună contractuală, indemnizaţia integral, deşi mandatul acestuia a încetat mai devreme.

„Pârâtul şi-a însuşit suma încasată nedatorat, nu a restituit-o, producând astfel un prejudiciu Companiei. Prin adresa înregistrată cu nr. 56577/09.12.2021 reclamanta a notificat pârâtului plata sumei solicitate, informându-l şi cu privire la provenienţa sumelor solicitate”, se arată în dosar. S-a mai menționat că Curtea de Conturi a stabilit în sarcina Transelectrica măsuri în vederea recuperării sumelor nedatorate achitate în plus faţă de cuantumul indemnizaţiei ce se cuvenea pentru prestaţiile efectuate, raportat la durata mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere din care a făcut parte şi Dan Plăveți.

S-a specificat că suma netă de 4.435 lei, achitată nedatorat de către Transelectrica către Dan Plăveți, este o sumă pe care compania a achitat-o cu bună-credinţă, iar Dan Plăveți şi-a însuşit-o cu rea credinţă, dovadă a faptului că Consiliul de Supraveghere nu a constatat neregularitatea plăţii dublului indemnizaţiilor către membrii Consiliului de Supraveghere, deşi acest aspect cădea în sarcina acestuia. S-a arătat că, ca urmare a raportului Curţii de Conturi, Transelectrica a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, întrucât „măsurile dispuse de Curtea de Conturi a României sunt obligatorii”. Dan Plăveți a menţionat că termenul de prescripţie a început să curgă de la momentul efectuării respectivei plăţi, întrucât Transelectrica dispunea de toate mecanismele de verificare astfel încât să constate că ar fi efectuat plăţi nedatorate. El a specificat că acesta este momentul obiectiv al începutului curgerii termenului de prescripţie – data plăţilor nedatorate. Astfel, termenul de prescripţie s-a împlinit în noiembrie 2020 pentru suma de 4.435 lei achitată în luna noiembrie 2017.

Transelectrica era obligată să verifice îndeplinirea executării clauzelor contractului

Instanța a specificat că, la momentul descărcării de mandat, Transelectrica era obligată să verifice îndeplinirea executării clauzelor contractului de mandat acordat lui Dan Plăveți, inclusiv în ceea ce priveşte plăţile efectuate în baza contractului de mandat, astfel încât, cel mai târziu la data descărcării de mandat, reclamanta trebuia să cunoască pretinsa plată nedatorată. Față de aceste momente de la care a început să curgă termenul de prescripţie, rezultă că cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţelor la data de 14 octombrie 2022 este formulată cu depăşirea termenului de prescripţie extinctivă, astfel încât acţiunea trebuie respinsă, dreptul la acţiune fiind stins la momentul înregistrării pe rolul instanţelor a prezenţei acţiuni.

În dosar se mai specifică faptul că în prezenta speţă nu se invocă raporturi de muncă, ci raporturi de mandat, considerentele ÎCCJ sunt perfect aplicabile şi în prezenţa cauză. Paguba constatată, preexistentă raportului Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control, trebuia să fie cunoscută independent de constatările organului de control, cu atât mai mult cu cât raportul a fost efectuat în baza actelor aflate în posesia entităţii controlate. Prin urmare, paguba este rezultatul exclusiv al propriei culpe cu privire la modalitatea de gestionare a resurselor financiare ale entităţii controlate, care, potrivit legii, trebuia să declanşeze mecanisme interne în ceea ce priveşte controlul de gestiune financiară, precum controlul de legalitate, controlul financiar preventiv, controlul financiar intern sau auditul.

Constatările Curţii de Conturi sau ale unui alt organ cu atribuţii de control, precum şi măsurile dispuse în sarcina entităţii controlate sunt obligatorii exclusiv pentru aceasta din urmă, în condiţiile în care raportul de control constată doar producerea pagubei, fără să constituie, prin el însuşi, izvor al creanţei. Izvorul obligaţiei debitorului nu îl reprezintă actul de control al Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control, ci actul sau faptul juridic ce a generat paguba invocată. Cum prescripţia extinctivă se raportează la dreptul de recuperare a pagubei şi la faptul sau actul generator al acestui drept, rezultă că invocarea actului de control al Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control este irelevantă, cu atât mai mult cu cât nu există nicio dispoziţie legală care să dispună explicit că acesta reprezintă punctul de plecare al cursului prescripţiei extinctive.

În dosar s-a prezentat raportul Curţii de Conturi şi un proces – verbal de control financiar

Din perspectiva celor expuse, rezultă că actul de control al Curţii de Conturi sau al unui alt organ cu atribuţii de control nu marchează începutul curgerii termenului de prescripţie pentru acţiunea de recuperare a prejudiciului, întrucât singurul moment al începerii cursului prescripţiei este cel al producerii efective a pagubei. Pe fondul acţiunii, s-a menţionat că Dan Plăveți nu a pretins şi nu a încasat de la reclamantă sume care nu îi erau datorate. Transelectrica nu a depus la dosarul cauzei dovada electivă a plăţilor pe care le-a făcut către Dan Plăveți în baza raporturilor de mandat, ci doar a prezentat raportul Curţii de Conturi şi un proces – verbal de control financiar, în care sunt inserate anumite sume pretins achitate către Plăveți, însă aceste înscrisuri nu îi sunt opozabile, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Tribunalul București și-a declinat competența și a trimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5, care, prin sentinţa civilă din 28.09.2023, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a acţiunii civile până la soluţionarea definitivă a dosarului civil; a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de Dan Plăveți, prin întâmpinare şi a fost respinsă, ca prescrisă, cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată. Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele: Așa cum rezultă din contractul de mandat numărul încheiat la data de 30.06.2017, Dan Plăveți a fost desemnat de către reclamanta mandantă, ca în calitate de mandatar, să supravegheze operațiunile de management efectuate de către Directoratul mandantului, precum și buna funcționare a activității mandantului (exercitarea controlului permanent asupra conducerii societății de către directorat, îndeplinirea obiectului de activitate a mandantului, strategia de activitate, structura și funcționarea internă a mandantului), cu obligația corelativă a mandantului de a plăti mandatarului o remunerație fixă brută lunară în cuantum de 4.435 lei brut/lună.

În urma unui control efectuat de Curtea de Conturi a României la Transelectrica S.A. s-a constatat că, în luna noiembrie 2017, compania i-a achitat lui Dan Plăveți indemnizația brută integral, deși mandatul acestuia încetase mai devreme. Prin prezenta cerere, astfel cum aceasta a fost precizată la data de 27.09.2023, Transelectrica a solicitat obligarea lui Dan Plăveți la plata sumei nete încasate necuvenit în cuantum de 3.111 lei, la care se adaugă dobândă legală penalizatoare de 1.023,02 lei. Pe cale de consecinţă, în ceea ce privește momentul începerii curgerii termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune de 3 ani, sunt aplicabile dispoziţiile art. 2528 alin. 2 Cod civil, care stabilesc data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea. Tribunalul București a reţinut că în mod corect prima instanţă a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins cererea formulată ca prescrisă, motiv pentru care apelul va fi respins ca nefondat, decizie luată pe 11 decembrie 2024. Transelectrica a formulat recurs, care a fost respins de Curtea de Apel București pe 30 aprilie 2026.