De ce nu a intervenit Armata Română pentru a neutraliza drona rusească prăbușită peste un bloc la Galați. Care sunt cele trei limitări recunoscute oficial de MApN
După ce o dronă rusească a ajuns într-o zonă locuită din Galați, Ministerul Apărării a ieșit public cu o serie de explicații tehnice și juridice care conturează mai clar decât oricând limitele în care poate acționa Armata Română. Din declarațiile oficialilor rezultă că problema nu a fost lipsa unei reacții militare, ci existența unor constrângeri legate de utilizarea armamentului, amplasarea sistemelor militare și regulile internaționale privind spațiul aerian.
Prima limitare: drona a fost urmărită, dar nu putea fi atacată în orice condiții, spune MApN
Una dintre cele mai importante explicații oferite de reprezentanții MApN este că existența unei ținte nu înseamnă automat și posibilitatea deschiderii focului. Oficialii au arătat că Armata are limitări privind folosirea armamentului astfel încât proiectilele să nu ajungă în spațiul aerian al unui stat vecin. Cu alte cuvinte, chiar dacă o dronă este identificată, angajarea acesteia trebuie făcută în condiții care să nu genereze riscuri suplimentare sau incidente internaționale.
Acest aspect explică de ce simpla prezență a unei drone în apropierea frontierei nu conduce automat la interceptarea ei prin foc.
”Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine. Ştim că Ucraina este în război, dar România este într-o situaţie de pace şi nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spaţiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o ţintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecţie, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere şi angajarea acesteia. Timpul la dispoziţie pe care l-am avut, patru minute, a fost extrem de scurt”, a afirmat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
A doua limitare: armata nu poate amplasa sisteme oriunde dorește
Generalul de brigadă a mai explicat că sistemele de apărare nu pot fi instalate pur și simplu în orice punct de pe teritoriul național.
Potrivit explicațiilor oferite de reprezentanții Comandamentului Forțelor Întrunite, amplasarea unor sisteme militare presupune și acordul proprietarilor atunci când este vorba despre terenuri private. Practic, dispunerea radarelor, senzorilor sau a altor sisteme de apărare nu depinde exclusiv de considerente militare, ci și de aspecte administrative și juridice. Acest lucru devine problematic mai ales în zonele de frontieră, unde armata încearcă să adapteze permanent dispozitivul de supraveghere la amenințările venite dinspre Ucraina.
„Suntem într-o perioadă de pace. Nu putem să amplasăm sisteme militare în orice loc de pe teritoriul naţional. Trebuie să avem acordul proprietarilor terenurilor, ale autorităţilor le avem pentru a amplasa astfel de sisteme. Astfel de sisteme care au o rază de acţiune limitată de la 1,5 kilometri până la 6 kilometri”, a subliniat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
Întrebat de ce depinde Armata Română de permisiunea unui operator economic sau unei persoane private pentru o misiune de apărare a țării, generalul a răspuns: „Pentru că proprietatea privată este ocrotită prin lege. Dar nu este război. Suntem în caz de pace. Suntem în situaţie de pace. Acolo unde am primit acordul să instalăm sisteme, am instalat. Acolo unde nu am primit acordul, nu am putut să le instalăm”.
A treia limitare pe care o recunoaște MApN: dronele care zboară foarte jos
În explicațiile oferite de ministrul apărării, Radu Miruță, după ce o altă dronă a căzut în aprilie tot la Galați, acesta a precizat că dispozitivul de tip Geran-2 a zburat la joasă altitudine.
MApN a explicat atunci că monitorizarea completă a spațiului aerian este mai facilă de la anumite altitudini în sus, în timp ce țintele mici care evoluează foarte jos reprezintă o provocare mult mai mare pentru sistemele de supraveghere.
”Armata română are o capabilitate tehnică de a supraveghea absolut întreg spațiu aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii și în situații, și anume, în funcție de situația reliefului din zonă. (..) Dacă este relief de jur împrejur, performanța acestor radare este limitată (…) Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, la 45-50 de metri, acolo trebuie să există o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil, faci o rețea locală, cât poate telefonul mobil să emită, pentru a acoperi o cameră. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate”, a explicat atunci ministrul apărării, după căderea dronelor rusești în țara noastră.
Care este soluția pentru ca aceste drone să fie interceptate
Ministrul apărării, Radu Miruță, susținea în aprilie că România ar trebui să își concentreze eforturile pe dezvoltarea unui software propriu pentru drone militare, adaptat nevoilor și capabilităților Armatei Române, în loc să depindă exclusiv de soluții cumpărate din străinătate.
Potrivit acestuia, evoluția rapidă a războiului cu drone, observată în special pe frontul din Ucraina, arată că avantajul tehnologic poate fi câștigat și pierdut în doar câteva săptămâni. În acest context, ministrul consideră că dezvoltarea unei componente software naționale reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții pentru acoperirea vulnerabilităților actuale ale sistemului de apărare.
”Provocarea mea, uitându-mă la ce are România, uitându-mă la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înțeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone și Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție, nu făcând vreodată bucata hardware, nu făcând bucata mecanică, pentru că astea trebuie să le facă firmele private. Dar, personalizarea software-ului pentru drone în mod ideal și la eficiență maximă, nu poate fi obținut cumpărat din altă parte”, declara ministrul apărării.
Ministrul a explicat că eficiența unei drone moderne depinde în mare măsură de capacitatea acesteia de a procesa informații și de a lua decizii autonome pe baza datelor primite din teren.
”Pentru a putea să iau astfel de decizie trebuie să aibă foarte multe date. Sunt echipamente ale Armatei Române care generează aceste date, radare mai performante, mai puțin performante, cu diverse caracteristici, avioane de vânătoare, puncte de observații, tancuri moderne care emit și ele astfel de informații. Aceste informații trebuie puse într-o cameră comună de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”, explica Radu Miruță în aprilie.