Prețurile la energie au luat-o razna după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Analiza care arată costul real al crizei: factura de 60 de milioane de euro

România are după data de 11 mai cea mai scumpă piață de energie din Europa. Asta pentru că, după această dată, centrala nucleară de la Cernavodă este oprită complet, ambele reactoare fiind în reparație. Spre exemplu, după data de 11 mai, prețul energiei pe piața spot, unde se comercializează energia pentru ziua următoare, media cotațiilor a ajuns la 700 de lei, cu vârfuri duble, așa cum reiese din datele monitorizate de FANATIK de pe piața OPCOM (Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale din România). OPCOM este operatorul bursei de energie electrică și gaze din România.

Cum au sărit prețurile după ce Unitatea 2 de la Cernavodă a ieșit din funcțiune

Aceste cotații sunt de obicei specifice lunii ianuarie, când tarifele sunt cele mai mari. Ca o comparație cu ultimii doi ani, în luna mai, prețurile ar fi trebuit să fie de două ori mai mici decât tarifele din ianuarie.

FANATIK a analizat datele OPCOM din perioada 4–20 mai pentru prețul la energie pe ziua următoare. Reamintim că pe 4 mai 2026, seara, o disfuncționalitate la izolatorul unui transformator de evacuare a puterii a declanșat deconectarea automată a Unității 2 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă. Șase zile mai târziu, pe 10 mai, Unitatea 1 intra și ea în oprire planificată, conform unui calendar stabilit cu doi ani în urmă.

Vineri, 4 mai, după deconectarea automată a Unității 2, piața a reacționat instantaneu. Prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a sărit de la 461 lei/MWh pe 3 mai la 570 lei/MWh pe 4 mai – o creștere de 23% într-o singură zi. Era doar începutul.

Conform datelor din raportul săptămânal al OPCOM, prețurile au continuat să crească zi după zi: 5 mai – 611 lei/MWh; 6 mai – 684 lei/MWh; 7 mai – 732 lei/MWh; 8 mai – 761 lei/MWh. Vârful săptămânii 4–10 mai a fost atins joi, 8 mai, cu 761 lei/MWh medie zilnică – cu 65% mai mult decât în ziua de referință de dinainte de criză. Prețul mediu al întregii săptămâni a ajuns la 642,84 lei/MWh, cu 43,88% mai mare față de săptămâna anterioară (27 aprilie–3 mai), potrivit aceluiași raport oficial.

Pe 9 mai, piața a respirat ușor: 612 lei/MWh. Pe 10 mai, ziua în care Unitatea 1 s-a deconectat conform planificării, prețul a scăzut chiar la 529 lei/MWh – un paradox aparent. Explicația e simplă: oprirea Unității 1 era deja prețuită în piață de câteva zile.

Prețurile au sărit a doua zi după ce și Unitatea 1 a intrat în reparații

Începând cu 11 mai, cu ambele reactoare oprite și piața complet recalibrată pe noua realitate – zero MW nucleari în sistem – prețurile au revenit pe traiectoria ascendentă. Pe 12 mai, prețul mediu zilnic a ajuns la 713 lei/MWh (aproximativ 128 euro/MWh), potrivit datelor OPCOM. România ocupa, pentru a doua zi consecutivă, primul loc în Uniunea Europeană la prețul energiei pe piața spot – cu 5 euro/MWh peste Ungaria și cu 15 euro/MWh peste Bulgaria, singurele două piețe europene conectate direct prin mecanismul de cuplare cu România.

Pe 13 mai, situația s-a menținut: prețul mediu a rămas în jurul valorii de 700 lei/MWh (137 euro/MWh), iar variațiile intrazilnice au atins extreme aproape incredibile pentru luna mai. Cel mai mic preț al zilei de 12 mai a fost înregistrat la ora 12:00, puțin peste 300 lei/MWh — în intervalul de maximă producție solară – în timp ce la ora 21:00, când solarul dispare complet și consumul de seară atinge vârful, prețul a depășit 1.500 lei/MWh.

Rezultatul: s-a înregistrat la momentul de maximum o diferență de cinci ori între minimul și maximul aceleiași zile, într-o lună de primăvară și peste recordul din luna ianuarie. Otilia Nuțu, analist de politici energetice la Expert Forum (EFOR), crede că „prețurile din piața spot din România sunt azi printre cele mai mari din Europa din cauză că nu avem suficientă energie electrică «ieftină» (cu costuri marginale mici) care să acopere cererea”.

Prețuri de iarnă, plătite în cea mai ieftină lună

Amploarea distorsiunii create de lipsa energiei electrice produse la Cernavodă poate fi înțeleasă mai bine dacă se compară perioada 4-20 mai cu luna ianuarie. Luna care este cea mai rece și când consumul de energie ajunge la maximum din cauza nopților lungi și a lipsei energiei fotovoltaice, dar și eoliene.

• Prețurile din ianuarie, luna cea mai scumpă

Ianuarie 2026 a fost o lună energetică grea. Rapoartele OPCOM arată prețuri medii zilnice de 905 lei/MWh pe 5 ianuarie, 816 lei/MWh pe 6 ianuarie, 652 lei/MWh pe 7 ianuarie. Vârful absolut al iernii a fost atins pe 8 ianuarie: 1.036,69 lei/MWh. Atunci a fost înregistrată o medie zilnică de aproape 1.037 de lei, cu prețuri orare care au urcat și peste 1.400 lei/MWh.

Media lunară pentru întregul ianuarie 2026 a fost de 790,41 lei/MWh, conform publicării oficiale OPCOM din 2 februarie 2026. Explicația primită de la OPCOM pentru acele prețuri: „Este evident că ianuarie este o perioadă cu temperaturi scăzute, consum ridicat de încălzire și producție solară aproape zero. Ianuarie este, prin definiție, luna cu cel mai scump mix energetic din an”. 

Ca o comparație cu anii precedenți, în ianuarie 2024 prețul mediu al energiei pe piața spot din România era de 436 lei/MWh, iar un an mai târziu, în ianuarie 2025, acesta sărise la 694 lei/MWh.

• Luna mai are de obicei cele mai mici prețuri, asta până în 2026

Perioada lunii mai este, de obicei, una dintre cele mai ieftine luni din punctul de vedere al prețului energiei. Asta pentru că ziua este mai lungă pentru producția de energie solară, vântul bate destul de bine, cursurile apelor au încă debite bune, iar temperaturile de afară sunt suficient de suportabile încât să nu fie nevoie de consum mare de aer condiționat.

Spre exemplu, în 2025, doar în luna august au fost prețuri mai mici decât în luna mai și asta datorită unor temperaturi răcoroase.

Acum, în mai 2026, luna tradițional cea mai ieftină energetic, prețurile se situează la 50-75% din nivelul de iarnă. Spre exemplu, comparativ cu lunile mai din 2024 (406 lei/MWh) și 2025 (estimată la 430–450 lei/MWh), prețul normal pentru luna mai 2026 ar fi trebuit să fie undeva între 350 și 450 lei/MWh.

În schimb, avem o medie săptămânală confirmată de 642 lei/MWh pentru 4–10 mai și prețuri de 700–713 lei/MWh pentru 12–13 mai. Diferența față de prețul sezonier normal – circa 250–350 lei/MWh peste valoarea așteptată — reprezintă costul direct al crizei nucleare pentru fiecare MWh consumat sau tranzacționat pe piața spot din România.

Factura de 60 de milioane de euro: producătorii și traderii câștigă, populația pierde în final

Supracostul crizei energiei este de aproape 2 milioane de euro, conform unei analize FANATIK. Asta pentru că piața PZU tranzacționează zilnic aproximativ 36.000 MWh – circa 16% din consumul național. Restul energiei consumate zilnic (84%) este tranzacționată prin contracte pe termen lung.

Prin urmare, la o diferență de 280 lei/MWh față de prețul normal așteptat pentru luna mai, supracostul înseamnă minimum 10 milioane de lei, adică aproximativ 2 milioane de euro. Suma poate părea modestă, dar ea lovește exact furnizorii care acoperă consumul zilnic variabil și nu au contracte forward prestabilite. Însă, pe o perioada pe 30 de zile, cât va lipsi energia produsă nuclear, costul se duce la 60 de milioane de euro. Adică aproximativ 15–16 lei de persoană pentru 30 de zile de criză nucleară – dacă supracostul s-ar distribui uniform pe toată populația României. Aici trebuie precizat că OPCOM nu publică tranzacțiile de pe piața spot, pentru ziua următoare.

„Chiar dacă această sumă nu este mare și poate energia nu va fi cumpărată de furnizori casnici care au deja energie contractată, deși de obicei și ei cumpără de pe piața PZU, până la urmă tot populația va plăti această creștere. Dacă energia la suprapreț este cumpărată de o firmă care produce o anumită piesă, în cele din urmă piesa respectivă se va regăsi în prețul frigiderului sau al cafelei făcute de un espressor care are nevoie de o piesă nouă. Energia și combustibilul sunt ca inima economiei, costurile lor sunt resimțite în orice tip de activitate”, ne-a explicat Cezar Narea, expert în domeniul energiei.

Explicațiile autorităților

Transelectrica, operatorul național de transport și sistem, a emis pe 13 mai un comunicat oficial de presă prin care a confirmat că „Sistemul Electroenergetic Național întâmpină, în contextul indisponibilității temporare a celor două unități nucleare de la CNE Cernavodă, un grad ridicat de solicitare operațională, specific unor astfel de situații excepționale de funcționare, dar, în acest moment, funcționează în condiții de siguranță”. Compania a adăugat că „specialiștii Operatorului de Transport și de Sistem, Transelectrica, în strânsă colaborare cu specialiștii tuturor entităților operaționale din SEN, monitorizează permanent evoluția parametrilor SEN și aplică toate măsurile tehnice necesare pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță a rețelei electrice de transport”.

Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a explicat, în comunicatele Nuclearelectrica, natura defecțiunii: „Unitatea 2 s-a deconectat automat ca urmare a unei disfuncționalități la un izolator aferent unui transformator de evacuare a puterii – un defect în zona electrică, fără impact asupra părții nucleare”.

În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă au o putere totală de aproximativ 1.400 MW. Unitățile produc constant, 24 de ore din 24, inclusiv noaptea și seara, inclusiv în zilele fără vânt și fără soare. Fără ele, seara devine o fereastră de vulnerabilitate maximă: producția hidro este limitată (an secetos în 2026), gazul este scump, cărbunele este în reducere, iar importurile din Ungaria și Bulgaria — singurele piețe cuplate direct cu România — nu pot compensa integral deficitul.

Când se rezolvă criza de la Cernavodă

Potrivit estimărilor Nuclearelectrica și Ministerului Energiei, Unitatea 2 – cea oprită neplanificat – ar urma să fie reconectată la rețea la începutul lunii iunie 2026, după finalizarea lucrărilor de înlocuire a transformatorului defect. Unitatea 1, aflată în revizie planificată, ar trebui să revină după 10 iunie, când lucrările periodice de mentenanță vor fi finalizate.

Până atunci, piața spot rămâne sub presiune. Cu fiecare zi cu vânt slab și cer înnorat, când nici eolianul, nici solarul nu produc la capacitate maximă, prețurile pot reveni spre valorile record din 8 mai (761 lei/MWh medie zilnică) sau chiar le pot depăși în orele serale. Singura atenuare vine din interconectările europene și din centralele pe gaz și hidro care operează la capacitate maximă.