„Craiova și culorile speranței!”. Marius Mitran nu dezarmează după 0-1 la Levski Sofia

Emoțiile acestei confruntări, într-o zi de miercuri în care ploaia a contat acasă, întunecând Cerul, s-au răsucit în aer, pe lângă toți oltenii. Emoțiile, sufletele, inimile lor mari, emoțiile și mai mari, și mai intense. Emoțiile!

Meciul Universității Craiova cu Levski Sofia, guvernat de prepoziția „ÎN”

Pluteau ușor, pe lângă umărul lor, încercând să aline o teamă, aici, încercând să dea curaj, dincolo. Emoții. Întrebări. Ce va fi diseară? Ce va fi la Sofia? Vom învinge? Sau doar vom rezista? Va fi ceea ce dorim, ori va fi ceea ce e scris să ni se întâmple? Sofia, care înseamnă Înțelepciune, le va zâmbi lor, care o au, sau nouă, care am venit să o cucerim?

Înainte de luptă, viața se sprijină pe Speranță, iar Universitatea Craiova e alcătuită din culorile Speranței. Dacă nu cu Levski, atunci cu cine? Dacă nu acum, atunci când? Cândva, am mai spus-o, refrenul galeriei albastre era chiar acesta: Ce vreți, voi, oltenilor? Și răspundea tot ea: Cupa Campionilor! Acum e același lucru, toți vrem să adăugăm doar o prepoziție de două litere: ÎN. Craiova noastră vrea ÎN Liga Campionilor! Și așa a și început meciul de la Sofia, sub forța imperativă a calificării!

Filipe Coelho a început clasic, cu o surpriză însă, Elsior. Așadar: Popescu- Romanchuk, Rus, Screciu- Mora, Cicâldău, Anzor, Bancu- Etim, Elsior, Baiaram. Deci, Elsior și nu Nsimba! Dar nu asta e problema din start, ci faptul că o centrare lungă, lungă, din dreapta atacului bulgar, în găsește nemarcat pe căpitanul lui Levski, Dimitrov, care reia, de lângă Baiaram contemplativ, cu capul: 1-0.

Laurențiu Popescu, paradă de zeu cu Levski Sofia

Este minutul 8 și golul primit obligă Craiova să lase prudența deoparte. Iar Mora reia peste poartă, din poziție bună (14)! Ocazie importantă. Terenul e prost, cu destul de multe gropi și gropițe. Dar nu în obraji! Se joacă pe contre și, la una dintre acestea, Aldair Neves trage puternic de la 17 metri, dar Popescu scoate excelent! E minutul 24 și lucrurile nu arată deloc bine. Pentru noi. Deși Știința echilibrează jocul, în atacul nostru nimic nu e clar.

Romanchuk vede cartonașul galben (34), dar tracul din jocul Craiovei nu se risipește. E frig la Sofia, da! Baiaram pătrunde frumos în careu, din poziția lui favorită, scoate pentru Anzor, în spate, dar șutul georgianului trece mult pe lângă poarta lui Vuțov (37). Baiaram (42) se repede să-l apere pe Bancu, dar se alege doar cu un „galben”. Există nervi! Baiaram l-a citit pe Marin Sorescu, pesemne. Dar și Coelho pe Baiaram și îl lasă în teren și la reluare!

Iar Craiova are cea mai mare ocazie, Mora îl găsește pe Anzor și-l lasă singur cu portarul Vuțov (46), dar exteriorul lui Anzor trece alături!! Altceva! Vuțov scoate în fața lui Elisor și Romanchuk a! Offf! Două minute mai târziu, Popescu scoate față-n față cu Oko Flex, paradă de ZEU!! Și tot Popescu îl sperie pe Bouras, care, singur, trage peste (51)!

Returul de pe „Ion Oblemenco” are un singur cuvânt: speranță

Știința e fără gardă, iar expunerea la contraatacurile lui Levski e uriașă! Primim gol, dar e ofsaid (58). Alarmă! Screciu (59) se complică, dar Știința scapă… . Iese Elsior, intră Nsimba (62). În sfârșit! Anzor (70) primește un cadou de la Vuțov, dar reluarea lui, din alunecare e la o palmă alături! Apoi, în minutul 72, Nsimba centrează de pe stânga, iar Mora reia incredibil pe lângă! Cea mai mare ocazie! Minutul și șansa de gol, la o poartă sau alta… .

Ies Anzor și Baiaram , intră Băluță și Tavares (75). Mai e un sfert de oră. Pentru cine va fi el, oare? Teles îi ia locul lui Etim (80), semn că, poate, e bine cum e. Poate. Dar meciul se stinge, încet, încet, tot mai încet. Rămân gândurile. Și speranța. Realitatea și reflexia.